Mesajul lui Pirtea se bazează pe cifre și realități practice: economiile din educație au fost limitate, măsurile aplicate nu au fost neapărat cele mai adecvate pentru reformă și este nevoie de pachete coerente pentru a atrage și păstra cadre didactice de calitate. Ideea esențială este că reforma nu înseamnă doar ajustări financiare izolate, ci un ansamblu de politici interconectate care să includă salarizare, statut social, infrastructură și formare continuă. Totodată, introducerea obligatorie a inteligenței artificiale la UVT reprezintă un model curricular adaptativ care poate inspira și alte instituții.
Pirtea a recunoscut că măsurile adoptate nu sunt cele ideale și nici nu vizează reforme de substanță, arătând mai degrabă ca intervenții punctuale. De aceea solicită ca inițiativele viitoare să fie parte dintr-un pachet coerent, care să includă intervenții complementare. Din perspectiva sa de rector la o universitate cu profil didactic, problema nu este numai financiară: cei mai buni absolvenți ai facultăților de matematică, fizică, chimie sau limba română nu optează pentru cariera didactică. Cauzele sunt diverse: meseria nu e suficient de atractivă, investițiile în educație sunt insuficiente, iar recompensele financiare și sociale nu reflectă meritele profesionale.
Marilen Pirtea, consilier onorific al prim-ministrului pentru educație și rector al Universității de Vest din Timișoara, a comentat la Maratonul Profit.ro începutul dificil al anului școlar și schimbările necesare în sistemul de învățământ din România. Discursul, transmis live pe platformele Profit.ro și la Prima News, a pus în discuție economiile bugetare, statutul profesorilor și necesitatea unor reforme autentice.
De la început, Pirtea a caracterizat debutul anului școlar drept unul de avarie, dar a subliniat că aceasta nu înseamnă că începerea cursurilor trebuie boicotată. El consideră că situația ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvern și pentru toți actorii implicați, prilej pentru un dialog continuu între profesori, părinți, elevi și autorități. A explicat că reformele eficiente nu pot fi realizate în grabă sau fragmentar: anumite măsuri par inspirate din exemple europene, însă fără un cadru integrator rămân insuficiente. Economiile obținute prin măsurile recente în educație sunt, în opinia sa, limitate la nivelul bugetului general, iar efectul real asupra calității sistemului este modest.
La întrebarea despre principalele trei priorități ale guvernului în educație, Pirtea a enumerat: o curriculă potrivită pentru învățământul preuniversitar, un statut decent al cadrului didactic din perspectivă financiară și socială și digitalizarea, adică integrarea progreselor tehnologice în procesul educațional. Ca exemplu concret de adaptare la noile tehnologii, a menționat că la Universitatea de Vest din Timișoara disciplina de inteligență artificială a devenit obligatorie pentru toate facultățile, o mișcare menită să pregătească studenții pentru cerințele pieței muncii și transformările tehnologice în desfășurare.
Pe baza acestor constatări, Pirtea a susținut că statutul cadrului didactic trebuie consolidat, atât social, cât și financiar. Propune pachete de salarizare mai atractive pentru noii intrați în sistem, astfel încât aceștia să-și asigure stabilitatea financiară necesară pentru a rămâne pe termen lung în profesie. Meseria de profesor este, după cum spune el, una de vocație; dar vocația singură nu asigură traiul, astfel că remunerația și condițiile sunt esențiale pentru fidelizarea personalului didactic. Nu este vorba doar de a reține oamenii trei sau cinci ani și apoi a-i vedea plecând către alte domenii, ci de a le permite să construiască o carieră didactică durabilă.
Universitatea de Vest din Timișoara, strategia privind inteligența artificială, cifra de 98, 6% menționată în alte declarații despre posibilitatea majorării normei profesorilor și nevoia de a spori atractivitatea carierei didactice sunt repere concrete ce indică direcțiile posibile de intervenție. Ce părere ai: care dintre cele trei priorități enunțate de Pirtea ți se pare cea mai urgentă pentru sistemul de învățământ românesc?
În același discurs, consilierul prim-ministrului a punctat și alte elemente importante pentru stabilitate: îmbunătățirea logisticii școlare și dotarea claselor, dezvoltarea unor programe continue de perfecționare pentru profesori și pachete care să sprijine activitatea didactică la clasă. Fluctuația forței de muncă în educație este, conform lui, mai mică decât în alte sectoare, dar tocmai de aceea este crucială o fidelizare reală, care să includă beneficii atât financiare, cât și non-financiare.
Comunicatul.com - Platforma ta de știri și comunicate gratuite
reforme ok, dar salarii mari acum, ca sa nu plece toți.
da, are dreptate în multe puncte, dar tot pare cam frumos spus pe hârtie. salarii ok ar ajuta mult, dar nu e doar asta: profesori buni pleaca din cauza birocratiei, a condițiilor din școli si a stresului, plus că în multe orașe mici nu sunt oportunități pentru part-time sau dezvoltare. AI obligatoriu la UVT e fain, dar cum îl bagi la liceu fără profesori pregătiți sau laboratoare? și curriculă: nu trebuie doar schimbată o materie, ci modul în care se predă — mai multă practică, proiecte, colaborare cu firme. ideea cu pachete coerente e corectă, dar cine face pachetul ăsta? trebuie dialog real, nu doar declarații. și da, incentivez programe locale de mentorat pt tinerii profesori, plata treptată + bonus la performanță, dar controlată. în rest, sper sa nu rămână doar vorbe; ifnu, o sa vedem aceleași probleme peste 5 ani.