Când discutăm despre energie și decorațiuni urbane de sărbători, contextul recent este relevant: dependența Europei de gazul rusesc a devenit o temă politică majoră după întreruperea livrărilor în 2022, iar reacțiile se văd acum în dezbateri publice și în modul în care sunt aprinse luminile orașelor. La Sankt Petersburg, pe 4 decembrie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a susținut că Uniunea Europeană ar fi fost „cuprinsă de întuneric” în perioada Crăciunului, pentru că autoritățile nu și-ar permite iluminatul festiv din cauza suspendării importurilor de gaz din Rusia, potrivit TVP World. Zaharova a afirmat că în UE s-a declanșat un val de economii la energie care afectează chiar și luminile de sărbătoare și că orașele europene sunt silite să reducă iluminatul exterior din lipsă de bani pentru facturile energetice.
Observația ei trece în revistă măsuri reale luate după 2022: numeroase municipalități au scurtat orele în care sunt aprinse luminile, au optat pentru soluții mai eficiente din punct de vedere energetic, precum LED-urile, și au impus alte restricții pentru a tempera costurile. Totuși, Zaharova a zugrăvit un tablou mult mai sumbru, susținând că aceste măsuri ar arunca UE „în întuneric” în toate sensurile. La eveniment, ea a mai criticat politica energetică a blocului, care prevede renunțarea completă la gazul rusesc până la sfârșitul anului 2027, catalogând deciziile Bruxelles-ului drept acțiuni geopolitice dăunătoare coordonate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și alți factori de decizie.
Purtătoarea de cuvânt a afirmat că companiile europene plătesc acum de două sau trei ori mai mult pentru energie, ceea ce ar face produsele mai puțin competitive și ar putea conduce la închiderea unor fabrici sau la relocarea producției în afara Europei. De asemenea, ea a criticat gazul natural lichefiat importat din Statele Unite, considerându-l nu doar mai scump, ci și mai puțin sigur, și a sugerat că Washingtonul și aliații săi ar putea folosi aprovizionarea energetică ca mijloc de presiune politică. Zaharova a mai declarat că livrările rusești ar fi fost, în opinia ei, mai sigure și că, dacă importurile nu ar fi fost întrerupte, Rusia și-ar fi continuat veniturile și „am fi trăit în pace și armonie cu toată lumea”, după cum a formulat la conferință.
Povestea luminilor de Crăciun are și exemple concrete: la Paris, iluminatul Turnului Eiffel și cel de pe Champs-Élysées se sting cu o oră mai devreme, un gest care urmează politica introdusă în 2022; în Londra, celebrul West End folosește exclusiv LED-uri pentru a păstra strălucirea la costuri reduse; Varșovia și-a păstrat bradul tradițional din Piața Castelului, împodobit cu 40.000 de beculețe, iar Vilnius, desemnată în acest an Capitala Europeană a Crăciunului, promovează intens iluminatul festiv subliniind durabilitatea și eficiența energetică. Aceste cazuri arată că, în practică, multe orașe îmbină economiile cu estetica, iar tehnologiile permit menținerea atmosferei fără cheltuieli exagerate.
Ursula von der Leyen este numele asociat planului UE de a renunța la gazul rusesc până în 2027. Această decizie ridică întrebări legate de legătura dintre securitatea energetică, costurile sociale și strategia geopolitică, pentru că trecerea la surse alternative necesită investiții, prețuri diferite și ajustări în lanțurile industriale. Reforma energetică poate strânge bugetele locale, dar stimulează și tehnologii mai eficiente, iar modul în care orașele aleg să-și lumineze Crăciunul reflectă tensiunea dintre economie și imagine. Credeți că măsurile de economisire energetică vor rămâne temporare sau vor schimba pe termen lung felul în care sărbătorim Crăciunul în orașe?
Fii primul care comentează