Aud tot mai frecvent despre escrocherii care șantajează oamenii folosind presiune și metode sofisticate; de această dată cercetarea provine de la Malwarebytes și arată cine sunt cei mai vizați și cum exploatează atacatorii AI-ul pentru a întinde capcane, în special pe telefoanele mobile. Istoric, șantajul a existat sub multiple forme, de la scrisori anonime la apeluri telefonice, însă în ultimele decenii, odată cu internetul și rețelele sociale, strategia s-a mutat în mediul online. Astăzi, agregarea datelor personale și materialelor manipulate le oferă atacatorilor un avantaj tehnologic pe care mulți utilizatori nu îl percep la timp.
Studiul relevă o realitate limpede: tinerii, în mod special Generația Z și millennials, sunt ținta principală a acestor escrocherii de tip extorcare. Dintre victime, 69% sunt din Generația Z sau millennials, iar dintre cei vizați direct, 64% aparțin acelorași grupe. Diferența devine și mai evidentă în comparație cu alte tipuri de escrocherii, unde procentele sunt mult mai mici. Bărbații par a fi afectați mai des: 65% dintre victime și 60% dintre ținte sunt bărbați. Practic, atacatorii nu acționează la întâmplare: vizează grupurile cele mai active pe rețele, mai puțin atenți la confidențialitate și mai predispuși să folosească telefonul pentru aproape orice.
Telefonul mobil este punctul slab: peste jumătate dintre victime (52%) și 46% dintre cei vizați recunosc că sunt mai înclinați să dea click pe un link de pe telefon decât de pe laptop. Nu e doar un detaliu tehnic; telefonul stochează conversații, fotografii, aplicații bancare și notificări, toate aceste date pot fi folosite în amenințări. AI agravează situația: unul din cinci utilizatori de mobil a fost ținta unui scam cu deepfake, iar aproape la fel de mulți au întâlnit o falsă răpire virtuală, în care vocea clonată prin AI este utilizată pentru a simula urgențe. Pentru Generația Z, proporțiile sunt chiar mai mari: 43% au fost vizați de astfel de tactici.
Impactul asupra victimelor este palpabil și divers: 32% au suferit afectări ale imaginii, 29% au avut repercusiuni la locul de muncă sau la școală, 24% și-au văzut datele personale furate, iar 21% au descoperit că i s-au deschis conturi financiare pe numele lor. Pe scurt, nu e vorba doar de stresul imediat, există consecințe administrative, profesionale și economice care pot persista luni sau ani.
Un punct esențial al raportului este observația experților: AI a facilitat crearea sau manipularea imaginilor și videoclipurilor, combinându-le cu detalii reale obținute din date scurse sau de pe dark web. Această combinație le oferă escrocheriilor un aer de veridicitate care presează victimele să ia decizii rapide. Mesajul cercetătorilor este limpede: rușinea și tăcerea fac mai mult rău. Împărtășirea experiențelor poate contribui la demistificarea tacticilor și la creșterea vigilenței în rândul altor posibile victime.
Raportul mai subliniază și contrastul între metodele tradiționale și cele noi: „răpirile virtuale” nu sunt o tactică nouă, dar tehnologia de voice cloning și deepfake-uri le readuce în prim-plan, sporindu-le credibilitatea. Totodată, faptul că un procent atât de mare de utilizatori de mobil preferă să dea click de pe telefon indică necesitatea ca soluțiile de securitate să fie orientate spre dispozitive mobile și ca utilizatorii să fie educați, pentru că, uneori, tratează telefonul ca pe o extensie complet privată a vieții lor.
Pe plan practic, raportul Malwarebytes pune la dispoziție resurse pe blogul lor pentru cei care vor informații suplimentare, date, exemple și recomandări de protecție. Nu sunt promisiuni miraculoase, ci pași concreți: revizuirea setărilor de confidențialitate, vigilență la linkurile primite, verificarea comunicațiilor prin alte canale înainte de a răspunde și păstrarea calmului în fața unor amenințări care caută să provoace reacții imediate. Dacă pare previzibil, e pentru că prevenția rămâne, din păcate, cel mai eficient antidot.
Raportul aduce cifre explicite: o treime dintre utilizatorii de mobil au fost ținta unor escrocherii de extorcare, iar aproape 20% au fost victime. Aceste procente nu sunt doar statistici; ele reflectă mii de persoane care au trebuit să gestioneze consecințe reale: reputație afectată, probleme la muncă sau la școală, furt de identitate și conturi financiare deschise ilegal. Datele evidențiază modul în care tehnologia modifică riscurile și subliniază necesitatea unor măsuri adaptate la noile amenințări.
Malwarebytes atrage atenția că reducerea stigmatului asociat cu a fi victimă a unei escrocherii este crucială. Când oamenii povestesc ce li s-a întâmplat, alții pot învăța să recunoască semnalele. E o schimbare culturală mică, dar cu efect: mai multă comunicare înseamnă mai puțină panică și mai mult timp pentru a verifica faptele. În plus, companiile de securitate și platformele online au un rol esențial în detectarea și blocarea acestor campanii, dar utilizatorii rămân primul filtru de protecție.
Malwarebytes oferă mai multe detalii pe blogul lor despre tipologiile de atacuri, tacticile folosite și recomandări concrete de apărare. Imaginea asociată raportului este creditată Stockbakery/Dreamstime.com.
Datele privind Gen Z, procentele de victime și ținte, precum și incidența deepfake-urilor arată că rămâne mult de făcut în educația digitală și în adaptarea măsurilor de securitate pentru dispozitivele mobile. Ce măsuri concrete crezi că ar trebui să implementeze platformele sociale sau instituțiile de învățământ pentru a diminua vulnerabilitatea tinerilor?
Fii primul care comentează