Majorarea prețului lemnului exercită presiune asupra a 3, 5 milioane de gospodării din România, Romsilva pe piață

Tot mai mulți români care se încălzesc cu lemne observă că facturile nu se opresc odată cu iarna: nu doar curentul și gazele s-au scumpit, ci și lemnul a devenit mai greu de încorporat în buget. Această situație are rădăcini vechi: de mult vreme, lemnul rămâne principalul combustibil pentru milioane de gospodării din mediul rural. Acum, din cauza cererii sporite și a fluctuațiilor de preț de pe piața lemnului, costul încălzirii cu lemne a crescut vizibil.

În jur de 3, 5 milioane de gospodării din România se bazează pe lemne pentru încălzire. Dacă anul trecut cantitatea necesară pentru o casă de 100 mp costa circa 3.000 de lei, acum aceeași cantitate a urcat la aproximativ 4.000 de lei, adică o creștere medie de circa 30% doar pentru lemne. În anumite zone, majorarea este chiar mai mare: prețurile s-au dublat în unele localități, ceea ce pune presiune pe bugete în special în mediul rural, unde alternativele de încălzire sunt reduse.

La firul ierbii, oamenii spun că au făcut sacrificii ca să strângă bani. Unii au scos din priză frigiderul pentru a economisi curent, alții au tăiat lemne singuri sau s-au bazat pe ajutorul familiei și vecinilor. Mesajul e clar: când vine frigul, opțiunile sunt limitate. Vânzătorii locali cer între 500 și 600 de lei pe metru cub pentru lemn, în funcție de specie și de condițiile de livrare, iar discuțiile arată că majorările n-au fost prevăzute de toată lumea.

Pe plan oficial, în 2024 Romsilva vindea lemnul la un preț mediu de 280 lei/mc fără TVA. Azi, pe piață, prețurile pornesc de la aproximativ 100 lei fără TVA în anumite situații și pot ajunge până la 380 lei la depozitul final, tot fără TVA, în funcție de sortiment și de locul livrării. Cele mai căutate specii pentru foc rămân salcâmul și carpenul, apreciate pentru puterea calorică și arderea relativ curată.

Criza aceasta nu e numai despre cifre: reflectă schimbări în costurile energetice, în logistica transportului, presiune asupra fondului forestier și adaptarea gospodăriilor la noile realități economice. Acolo unde autoritățile sau piețele locale întârzie, oamenii apelează la soluții practice, tăierea lemnelor cu ajutorul familiei, economisirea banilor din timp sau reducerea consumului de energie electrică acolo unde se poate.

Datele despre prețuri și cantități rămân utile pentru cine își planifică bugetul pe iarnă: 3.000 de lei anul trecut versus aproximativ 4.000 de lei anul acesta pentru aceleași necesități (casă de 100 mp), 3, 5 milioane de gospodării dependente, Romsilva 280 lei/mc în 2024, iar pragurile de piață între 100 și 380 lei/mc fără TVA în funcție de condiții. Canalele media au surprins mărturiile locuitorilor și declarațiile reprezentanților Direcției Silvice Gorj, care explică variațiile pe sortimente și zone.

Această imagine pune în contrast nevoile tradiționale, lemnul de foc, cu dinamica modernă: prețuri volatile, costuri de transport și decizii politice sau administrative care pot afecta disponibilitatea. Un exemplu concret: dacă o familie plătea anul trecut 3.000 de lei pentru iarnă și acum trebuie să aloce 4.000 de lei, vor fi necesare ajustări în cheltuielile zilnice sau economii anticipate. În zone unde prețul pe metru cub a urcat la 500–600 de lei, tăierile gospodărești și schimburile între vecini devin practici uzuale.

La scară mai largă, impactul este evident: modificările de preț afectează bugetele casnice și modul în care comunitățile rurale își asigură proviziile pentru iarnă. Pe termen lung rămâne întrebarea cum se vor adapta piețele de lemn și politicile publice pentru a reduce presiunea asupra celor 3, 5 milioane de gospodării care încă folosesc acest tip de încălzire.

Rămâne de urmărit dacă intervențiile locale sau deciziile privind gestionarea fondului forestier și livrările vor tempera scumpirile. Creșterea de circa 30% a costurilor pentru lemne și variațiile între 100 și 380 lei/mc fără TVA sunt cifre pe care orice familie ar trebui să le ia în considerare la planificarea iernii. Ce crezi că ar ajuta cel mai mult gospodăriile afectate: subvenții directe, reglementarea prețurilor sau programe locale de aprovizionare cu lemne?