Efectele economice ale sancțiunilor și ale cheltuielilor publice devin tot mai evidente în rapoartele financiare ale companiilor rusești: aproape o treime dintre marile firme au raportat pierderi în prima jumătate a anului 2025. Creșterea ponderii firmelor neprofitabile amintește de începutul pandemiei de Covid-19 și scoate în prim-plan tensiunile dintre cheltuielile pentru apărare, politica monetară și mediul economic internațional.
Conform datelor preluate de Izvestia de la Rosstat, în perioada ianuarie–iunie 2025 aproximativ 19.000 de companii au înregistrat pierderi totale de peste 5.000 de miliarde de ruble, adică aproximativ 62 de miliarde de dolari. În aceeași perioadă, 43.000 de firme au raportat un profit combinat de circa 18.400 de miliarde de ruble, puțin peste 228 de miliarde de dolari. Ponderea firmelor neprofitabile a urcat la 30, 4%, depășind pragul de 30% pentru prima dată din 2020 și înregistrând o creștere de 2, 3 puncte procentuale față de anul anterior.
Analiștii citați de Izvestia atribuiau pierderile unui cumul de factori: majorarea cheltuielilor militare, sancțiunile occidentale care reduc accesul la tehnologii și piețe, inflația persistentă, creșterea impozitelor pe profit și ratele ridicate ale dobânzilor impuse de banca centrală. Toate aceste elemente comprimă marjele de profit, în special în sectoarele cu costuri fixe mari sau dependente de importuri.
Anumite industrii au fost lovite mai puternic. Mineritul cărbunelui, utilitățile, transporturile și cercetarea s-au numărat printre segmentele cele mai afectate, unde pierderile au fost notabile. În schimb, companiile din sectorul apărării și firmele de inginerie au raportat creșteri ale veniturilor de până la 200%, semn că orientarea cheltuielilor bugetare către domeniul militar oferă avantaje punctuale pentru anumite ramuri. Ministerul Dezvoltării Economice a subliniat că unele variații pot fi explicate prin factori sezonieri și a exprimat așteptarea unei redresări pe parcursul anului.
Analiza prezentată nu cuprinde întreprinderile mici și mijlocii, instituțiile financiare sau entitățile de stat, astfel că tabloul general al economiei ar putea arăta diferit dacă aceste segmente ar fi incluse. Totuși, concentrarea pe marile companii oferă o imagine utilă asupra structurii producției și asupra sectoarelor cele mai expuse la presiuni externe și politici interne.
Contextul economic mondial și deciziile politice interne creează o combinație de factori care diferențiază câștigătorii de cei mai vulnerabili. Creșterea cheltuielilor pentru apărare funcționează ca un stimul pentru anumite clustere industriale, în timp ce sancțiunile și costul creditului pun presiune pe sectoare cu lanțuri de aprovizionare sensibile. Ca și în alte perioade de criză, redistribuirea resurselor și modificările fiscale pot genera atât oportunități temporare, cât și riscuri structurale pe termen lung.
Datele despre pierderi de 5.000 de miliarde de ruble și profituri cumulate de 18.400 de miliarde de ruble evidențiază discrepanțe importante între firme și sectoare. Această divergență ridică întrebări privind reziliența lanțurilor de aprovizionare, eficacitatea politicilor fiscale și direcția investițiilor publice. De asemenea, limitarea analizei la marile companii lasă neexplorate efectele asupra mediului de afaceri mic și mijlociu, care are un rol crucial în crearea locurilor de muncă și în diversificarea economiei.
Studiul sugerează că, în condițiile unei rate a dobânzilor ridicate și a presiunilor inflaționiste, companiile vulnerabile pot rămâne sub presiune până la apariția unor semne clare de stabilizare macroeconomică sau până la relaxarea condițiilor externe. În același timp, sectoarele legate de programul de înzestrare sau de achizițiile publice rămân domenii de creștere, cel puțin pe termen scurt.
Izvestia a popularizat aceste cifre, iar comentariile ministeriale oferă perspective diferite: datele brute indică dificultăți, în timp ce autoritățile par a miza pe o redresare pe parcursul anului. Acest contrast între realitățile contabile și așteptările oficiale merită supravegheat, mai ales în privința efectelor pe termen mediu asupra investițiilor și ocupării forței de muncă.
Ministerul Dezvoltării Economice a menționat factorii sezonieri; totuși, cifrele, pierderile de 5.000 de miliarde de ruble și procentul de 30, 4% al firmelor neprofitabile, sunt suficient de elocvente pentru a marca un moment dificil pentru marile companii rusești. Ce implicații practice au acestea pentru consumatori, investitori sau angajații din sectoarele afectate? Răspunsurile vor depinde de evoluția sancțiunilor, a politicii fiscale și a ratei dobânzii în lunile următoare. Care credeți că va fi impactul principal asupra pieței muncii și a investițiilor în Rusia pentru restul anului 2025?
Fii primul care comentează