La Botoșani, în Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Mavromati s-a constatat o creștere a numărului de paciente și pacienți imediat după modificarea regulilor referitoare la co-asigurarea medicală, iar managerul spitalului, Corneliu Prepeliță, a prezentat cifrele într-o conferință de presă. Situația leagă decizii legislative recente de efecte practice la nivel local, amintind de perioade când accesul la servicii era reglementat prin norme clare și, uneori, stricte, iar oamenii au trebuit să-și ajusteze rapid modul în care plăteau îngrijirile medicale.
Schimbarea legislativă elimină posibilitatea ca soții, soțiile sau părinții fără venituri să fie acoperiți gratuit ca co-asigurați pe polița unui membru de familie. Efectul direct, spune managerul, a fost o creștere semnificativă a adresabilității la UPU. Dacă anterior spitalul înregistra în jur de 200 de internări pe zi, acum cifra a urcat la 250–280 pe zi, ceea ce înseamnă cu 50–80 de cazuri în plus zilnic. Vorbim astfel despre o creștere de până la 40% a fluxului zilnic către camera de urgențe.
Această majorare nu e doar o statistică rece: în practică înseamnă presiune mai mare pe personal, timpi de așteptare mai lungi și consum mai rapid al resurselor. Modificările îi forțează pe cei care își pierd calitatea de co-asigurat să caute alternative pentru a rămâne acoperiți de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Opțiunea disponibilă este acum asigurarea individuală, obținută prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.
Contribuția la asigurările sociale de sănătate pentru persoanele aflate în întreținere se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra unei baze egală cu valoarea a șase salarii de bază minime brute pe țară, luată în calcul la 1 ianuarie al anului în care se optează pentru aceasta. Cu alte cuvinte, costul pentru a rămâne asigurat individual nu este fix, ci variază în funcție de indicatorii legali în vigoare. Pentru mulți dintre cei afectați, soți sau părinți fără venituri, această schimbare implică o decizie financiară concretă: fie plătesc individual, fie riscă să piardă serviciile decontate.
Pe de o parte, legea vizează clarificarea și responsabilizarea sistemului de asigurări; pe de altă parte, efectul imediat se vede în creșterea adresabilității în serviciile de urgență. Situația ridică întrebări practice: cum vor adapta spitalele fluxul de pacienți, ce măsuri pot fi luate pentru a preveni supraaglomerarea UPU și cum pot fi informate corect persoanele afectate despre pașii necesari pentru a rămâne asigurate. Datele comunicate de Corneliu Prepeliță, 200 versus 250–280 internări pe zi, reflectă atât impactul unei decizii legislative, cât și necesitatea unui răspuns administrativ corespunzător.
Legea aduce în prim-plan un element concret: Declarația unică și calculul contribuției pe baza a șase salarii minime. Aceste detalii practice sunt esențiale pentru persoanele vizate, pentru că de ele depinde accesul la servicii medicale decontate. Rămâne de urmărit cum se vor adapta autoritățile locale, spitalele și comunitatea la aceste schimbări.
Spitalul Județean Mavromati înregistrează acum un număr mai mare de prezentări zilnice la UPU, ceea ce ilustrează clar modul în care reglementările administrative au efecte imediate asupra serviciilor de îngrijire. Ce ar însemna concret pentru un locuitor din Botoșani să se asigure individual: depune Declarația unică, plătește o contribuție egală cu 10% din valoarea a șase salarii minime și astfel păstrează accesul la serviciile decontate de CNAS. Ministerele, casele județene de asigurări și spitalele trebuie să transmită clar și eficient acești pași; altfel, oamenii vor continua să se prezinte la UPU din lipsă de alternative.
Care crezi că ar fi cele mai eficiente măsuri pe care autoritățile locale sau spitalul le pot adopta pentru a diminua presiunea asupra UPU în urma acestei modificări legislative?
Fii primul care comentează