Un proiect de metrou menit să conecteze sud-vestul cu nord-estul Capitalei reapare în documente și pe masa negocierilor: autoritățile pregătesc Magistrala 7, care va lega Bragadiru de Voluntari. De la planuri vechi pentru extinderea rețelei bucureștene la promisiuni recente de finanțare europeană, ideea unei linii care să traverseze orașul pe diagonală readuce în prim-plan probleme vechi, aglomerație, poluare și legături deficitare între centrul istoric și periferii.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a semnat la 3 septembrie un protocol de cooperare interinstituțională împreună cu directorul Metrorex, Mariana Miclăuș, și cu primarii unor sectoare și localități învecinate: Rareș Hopincă și Vlad Popescu Piedone (primarii sectoarelor 2 și 5), Gabriel Lupulescu (primarul Bragadiru) și președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma. Este vorba despre o etapă formală importantă: fără astfel de acorduri, proiectele mari rămân doar pe hârtie sau în declarații politice.
Proiectul cunoscut ca Linia 7 are o schiță clară: aproximativ 26 de kilometri de linie dublă, 27 de stații și două depouri. Traseul propus străbate artere intens circulate ale orașului, precum Șoseaua Alexandriei, Calea Rahovei, Piața Unirii, Calea Moșilor și Șoseaua Colentina, continuând apoi spre Voluntari. Daca vă imaginați un traseu care taie orașul ca o diagonală între zone dens populate, cam asta se urmărește: o soluție de transport rapid care să conecteze cartiere foarte diferite între ele.
Valoarea estimată a investiției se ridică la 2, 47 miliarde euro, fără TVA, însă suma finală va fi stabilită în urma studiului de fezabilitate. Asta înseamnă că cifrele pot crește sau scădea, în funcție de soluțiile tehnice alese, exproprieri, lucrări la utilități și alte costuri inerente unor proiecte de asemenea amploare. Oficialii subliniază că Linia 7 nu este doar o rută de transport: ar trebui să diminueze blocajele rutiere, să reducă poluarea urbană și să îmbunătățească conectivitatea dintre centrul Bucureștiului și suburbii, precum și să stimuleze dezvoltarea locală. Aceste argumente sunt frecvent invocate când se propun magistrale noi, deoarece infrastructura de transport tinde să atragă investiții, locuințe și servicii în jurul stațiilor.
Linia apare în strategia de dezvoltare regională București-Ilfov și în Programul de Investiții România 2021–2030, ceea ce o face eligibilă pentru finanțare europeană prin Programul Transport 2021–2027. Asta înseamnă că o parte semnificativă a fondurilor ar putea proveni din surse UE, dacă proiectul va parcurge etapele tehnice și administrative necesare.
Inițiativa, ca orice proiect urban major, are mai multe faze înainte de turnarea primului tunel: studii de fezabilitate, proiectare tehnică, asigurarea finanțării, achiziții publice și, în final, execuție. Fiecare etapă poate genera întârzieri sau ajustări financiare, iar locuitorii vor percepe impactul real abia după finalizarea primelor secțiuni și punerea lor în funcțiune.
Magistrala 7 ridică și o întrebare practică: cine va beneficia cel mai mult de pe urma ei și cât de repede se vor observa efecte în termeni de trafic și poluare. Proiectele similare din alte capitale arată că rezultatele apar în ani, nu în luni, și depind puternic de integrarea cu alte mijloace de transport și de politici locale coerente. Dacă totul decurge conform planului, pasajele tehnologice, stațiile moderne și depourile vor transforma anumite coridoare rutiere în axe de mobilitate durabilă pentru regiunea București-Ilfov.
Linia 7 este un proiect concret menționat în documente oficiale și în planuri de finanțare europeană, estimat la 2, 47 miliarde euro fără TVA, proiectat cu 26 km, 27 de stații și două depouri. Aceste cifre ilustrează amploarea investiției și importanța studiilor și a finanțării pentru fazele următoare. Ce impact credeți că va avea o astfel de magistrală asupra navetei zilnice între Bragadiru, centrul orașului și Voluntari?
Sună bine pe hârtie, dar cât timp vor dura exproprierile și studiile de fezabilitate înainte de primul tunel?