Ambasadorul Rusiei la București a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a i se înmâna probe care indică că un vehicul aerian fără pilot al forțelor ruse a încălcat spațiul aerian românesc în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2025. Demersul românesc se bazează pe fragmente recuperate de la locul prăbușirii, pe care autoritățile le consideră suficiente pentru a demonstra apartenența aparatului și legătura acestuia cu atacurile asupra infrastructurii civile din apropierea graniței cu România.
De la baloane la drone moderne, astfel de incidente au tensionat întotdeauna relațiile diplomatice. În acest context, MAE i-a prezentat ambasadorului dovezi descrise ca fiind consistente și convingătoare și a formulat un protest categoric: încălcarea spațiului aerian românesc este inacceptabilă și iresponsabilă, iar astfel de acțiuni reprezintă o atingere a suveranității României. Reprezentanții diplomației au subliniat și riscul reapariției unor astfel de situații, avertizând că ele pun în pericol siguranța cetățenilor și stabilitatea regională.
Comunicatul ministerului afirmă că fragmentele găsite la locul prăbușirii dovedesc implicarea aparatului în atacurile masive asupra infrastructurii civile ucrainene în noaptea respectivă. MAE reamintește responsabilitatea exclusivă a Federației Ruse pentru războiul de agresiune împotriva Ucrainei și condamnă în termeni duri atacurile ilegale și iresponsabile asupra țintelor civile din zona de frontieră.
Pe lângă protestul diplomatic, ministerul avertizează că România își rezervă dreptul de a adopta măsurile legale necesare pentru protejarea cetățenilor și a teritoriului, inclusiv prin mijloace politice și sancțiuni. Totuși, oficialii au precizat că, în ciuda încălcării spațiului aerian, cetățenii români din zona survolată nu au fost supuși unui pericol direct și iminent. România dispune de capacități și de cadrul de acțiune pentru a gestiona riscurile, iar dialogul cu aliații și cu partenerii din Uniunea Europeană este constant pe astfel de teme.
Convocarea ambasadorului rămâne un instrument tradițional de protest diplomatic, folosit pentru a transmite nemulțumiri și a cere explicații. În acest caz, documentele și fragmentele recuperate par a constitui nucleul demonstrației prezentate de MAE reprezentantului rus. În plan practic, avertismentul privind repetarea acestor incidente sugerează că autoritățile române urmăresc atât clarificări imediate, cât și măsuri pe termen mediu pentru a diminua riscurile transfrontaliere.
MAE a mai subliniat că România colaborează îndeaproape cu aliații pentru gestionarea situațiilor de risc și dispune de instrumentele necesare. Demersul face parte dintr-o serie mai amplă de reacții diplomatice și politice la incidente ce implică încălcări ale frontierelor sau atacuri asupra infrastructurii civile în vecinătate.
Ministerul de Externe a evidențiat astfel, prin date și fapte, data incidentului, locul prăbușirii și existența fragmentelor, o poziție fermă, întemeiată pe probe materiale și pe canale diplomatice. Ce va urma depinde în mare măsură de clarificările oferite de partea rusă și de discuțiile dintre București, aliații NATO și partenerii europeni. Ce măsuri concrete consideri că ar trebui luate de România în continuare?
Fii primul care comentează