Lumea politică din România are obiceiul de a genera surprize care par să apară din senin, dar de fiecare dată există o istorie în spatele lor. Ludovic Orban afirmă că apariția lui Călin Georgescu nu este o asemenea surpriză: el leagă fenomenul de o decizie a fostului președinte Klaus Iohannis, care, după părerea sa, a creat ceea ce numește o „monstruoasă coaliție” între PSD și PNL. Observațiile vin pe fondul tensiunilor politice din ultimii ani, când alianțele și schimbările de putere au modelat accesul la funcții publice și modul în care cetățenii percep instituțiile.
Orban subliniază că Călin Georgescu nu a apărut din nimic, ci a fost rezultatul unor practici eronate în politică. El califică ca fiind cea mai proastă decizie a lui Klaus Iohannis permisiunea revenirii PSD la guvernare, ceea ce, în opinia sa, a însemnat o trădare față de alegătorii care l-au susținut. Potrivit lui Orban, atunci când PSD și o parte din PNL au început să funcționeze ca două partide de stat, România a fost strâmtorată de control politic. El aduce exemple concrete din viața profesională a oamenilor: accesul la concursuri pentru directori de școli, la examene de titularizare pentru profesori sau la angajări în diverse instituții ar fi devenit dependent de afilierea politică. Imaginea pe care o conturează este a unei țări în care competiția și meritul au fost puse în slujba intereselor de partid.
Orban merge mai departe și cataloghează decizia lui Iohannis drept „catastrofală”. El evocă atitudinea fostului președinte din primul mandat și din campania de realegere, când acesta critica aspru PSD, iar acum, susține Orban, gestul de a-l aduce la guvernare s-a dovedit contraproductiv. Dacă PSD ar fi rămas în opoziție, afirmă Orban, ar fi avut șanse să câștige ulterior alegerile, dar realitatea a fost alta: s-a creat un val de revoltă și disperare în rândul oamenilor care s-au simțit presați de controlul simultan al administrației centrale, locale și al companiilor de stat. Orban trece în revistă responsabilități: pe lângă lideri politici precum Iohannis, Marcel Ciolacu sau Florin Cîțu, el include și contribuția serviciilor.
Declarațiile au fost rostite sâmbătă, la Digi24, iar tonul lor insistent readuce în prim-plan tema responsabilității politice pentru efectele guvernării comune PSD-PNL. Critica se concentrează pe ideea că un control politic consolidat al instituțiilor publice reduce mobilitatea socială și profesională, trans-formând competiția într-un fel de jackpot politic, unde nu întotdeauna câștigă cel mai bine pregătit.
Ludovic Orban folosește această analiză pentru a lega nemulțumirile publice de aparițiile politice noi, cum este cea a lui Călin Georgescu, pe care le vede ca pe niște efecte ale deciziilor din trecut. El pune accent pe responsabilitatea colectivă a liderilor și a instituțiilor în crearea unui climat în care oamenii ajung să se simtă fără perspective, împiedicați să-și clădească cariere sau să progreseze profesional din cauza presiunii politice.
Dacă luăm în considerare afirmațiile sale, avem în față un tablou în care deciziile politice de anvergură, precum includerea unui partid în guvern, au repercusiuni concrete asupra funcționării administrative și asupra percepției publice. Această idee reamintește că politicile de personal și gestionarea instituțiilor afectează viața cotidiană: nume precum Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Florin Cîțu sau Călin Georgescu apar în fraze cu mize reale, distribuții de putere și consecințe practice pentru profesori, directori de școli și angajați ai companiilor de stat. Cum ar putea arăta un mecanism clar de protecție a concursurilor și angajărilor publice astfel încât meritocrația să nu rămână doar un ideal teoretic?
Fii primul care comentează