Lumea afacerilor evoluează și are nevoie de exemple concrete care să demonstreze că profitul poate merge alături de binele comun. Profesorul Lorenzo Fioramonti, fost ministru al Educației în Italia și director academic la NATIVA Campus, a discutat la Gala Future of Boards Awards 2025 din România despre felul în care modelul benefit corporation poate restabili încrederea între companii, societate și investitori. Ca autor și colaborator pentru publicații internaționale, Fioramonti aduce perspectiva Italiei, prima țară care a introdus legislația pentru astfel de firme, într-un dialog privind responsabilitatea corporativă, performanța și viitorul guvernanței în context european.
Modelul benefit corporation nu este un CSR festiv, ci o transformare structurală a funcționării pieței. Diferența majoră este că aceste firme au un statut clar: profitul contează, dar obiectivele sociale și de mediu au aceeași importanță. Asta implică evaluare și raportare publică a impactului social și de mediu, integrarea acestor scopuri în operațiunile curente, nu doar donații ocazionale. Rezultatul? Companii mai inovatoare, capabile să atragă talente care caută sens în muncă și să ofere angajaților coeziune și claritate direcțională, factori care sporesc productivitatea și competitivitatea pe termen lung.
Obligația de a raporta impactul schimbă cultura responsabilității: nu răspunzi doar acționarilor, ci și comunităților și altor părți interesate. Într-o perioadă în care încrederea în instituții scade, transparența asumată de aceste firme poate reface legătura cu consumatorii și investitorii. Prin clarificarea scopului și a poziționării, investitorii știu în ce se angajează, iar riscul juridic sau zona gri în care se află multe afaceri orientate spre impact se reduce. Astfel, se poate trece de la un cadru legal ambiguu la unul în care scopul firmei este înscris în statut și verificabil.
Trecerea de la primatul acționarului la responsabilitatea față de părțile interesate este deja în curs. CSR-ul tradițional rămâne limitat deoarece prea des rămâne o activitate periferică; benefit corporation solicită integrarea scopului în guvernanța firmei și în raportările sale integrate. Studiile realizate de Fioramonti și NATIVA în Italia indică faptul că aceste companii obțin performanțe superioare: atrag talente, înregistrează creștere mai rapidă și productivitate mai bună, pentru că oamenii lucrează cu un scop comun și coeziune. Pe scurt, scopul devine un motor real al performanței economice, nu doar o imagine de exterior.
Pe plan legislativ, modelul reduce necesitatea intervenției excesive a statului, deoarece firmele își asumă obiective clare și verificabile. Dacă piața poate genera impact pozitiv în mod transparent, autoritățile nu trebuie să reglementeze fiecare detaliu. Totuși, o legislație națională accelerează adoptarea pe scară largă: Italia a pornit treptat, iar astăzi are peste 5.000 de astfel de firme și venituri consolidate de miliarde de euro, o contribuție substanțială la PIB. Aceste date arată că se poate începe la scară mică și extinde rapid.
Pentru România, lecțiile sunt practice. Promovarea modelului necesită implicarea societății civile, a mediului academic și a mass-media pentru a deschide dezbateri publice despre ce fel de economie dorim. Companiile trebuie să aibă curajul unui prim pas: câteva firme care adoptă statutul de benefit corporation vor genera un efect de emulație. Legislația națională nu este obligatorie, dar facilitează adopția și oferă claritate juridică, ceea ce atrage mai ușor investiții orientate spre impact.
Modelul completează, nu înlocuiește, economia socială: cooperativele și întreprinderile sociale au un rol istoric important, dar rămân o parte minoră din economia totală. Benefit corporation extinde principiile lor către companii din economia de piață, inclusiv jucători mari. Exemplul reîncadrării OpenAI ca public benefit corporation în SUA arată că și firmele cu capitalizare mare pot accepta responsabilitatea față de stakeholderi, nu doar față de acționari. Astfel, trecerea de la nișă la mainstream devine mai plauzibilă.
Dacă un lider de business român ar dori să inițieze transformarea internă mâine, primul pas este informarea și lansarea dezbaterii publice. Dezbateri TV, implicarea jurnaliștilor, rolul școlilor de business și al societății civile sunt cruciale pentru a cultiva apetitul pentru o altă formă de capitalism. Odată demarat procesul, exemplele concrete ale companiilor care adoptă modelul vor convinge restul pieței.
Previziunea lui Fioramonti este ambițioasă: în zece ani, multe companii, crede el, vor trebui să opereze ca benefit corporations, deoarece societatea nu va mai tolera profitul care generează costuri mari pentru mulți. Imaginea pe care o conturează este una în care producția și consumul responsabil devin normale, inovația rămâne motorul creșterii, iar mediul și valorile sociale sunt integrate în deciziile economice. Orașele vor fi mai locuibile, iar poluarea va scădea pentru că modelele de afaceri vor include obiective sociale și de mediu.
Italia, cu peste 5.000 de beneficiari și 2.062 miliarde EUR în venituri declarate, oferă cifre concrete despre potențialul unei adopții pe scară largă. Dacă România implementează pași similari, legislație, educație, companii pilot, tranziția poate fi rapidă și eficientă. Creșterea nu trebuie redusă la cifre, ci redefinită ca productivitate susținută de sens și responsabilitate. Credeți că firmele românești sunt pregătite să facă primul pas spre statutul de benefit corporation?
Fii primul care comentează