Casa „Barbu Gănescu” din Târgu Jiu, locuința lui Constantin Brâncuși în perioada în care a lucrat la Calea Eroilor, se află într-o stare avansată de degradare și va fi inclusă anul viitor într-un program de reabilitare din cadrul proiectului „Temelii Culturale”. Situația ridică semne de întrebare asupra viitorului clădirii monument și asupra unor lucrări din curte care necesită restaurare urgentă.
Clădirea păstrează urme ale unei istorii îndelungate: nucleul datează din 1790, iar fațada este în stil neoromânesc. În 2019 imobilul a devenit sediul Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, însă revenirea la circuit a fost precedată de perioade îndelungate fără întreținere. Singura intervenție notabilă din ultimele decenii a fost renovarea din 2003, iar după preluare imobilul prezintă degradări serioase. Cutremurele din vara lui 2023 au înrăutățit situația: acoperișul de țiglă a suferit avarii majore, iar în interior doar două săli rămân utilizabile pentru expoziții. Clădirea prezintă fisuri structurale, probleme importante de umiditate cauzate de pânza freatică ridicată, învelitori și jgheaburi degradate, elemente ale șarpantei distruse și zone de demisol afectate. Toate aceste neajunsuri impun intervenții urgente de consolidare și restaurare.
În incintă se află două lucrări clasificate ca monumente istorice: Mesele de piatră (cunoscute și sub denumirea Grădina cu viețuitoare de piatră) și Masa rotundă. Ambele sunt afectate de atac biologic activ, sunt parțial dezmembrate sau lipsesc părți și necesită monitorizare, tratamente biocide, restaurare și punere în valoare. Muzeul a obținut prin hotărâre a consiliului local dreptul de administrare asupra acestor piese, însă intervențiile vor fi planificate după realizarea studiilor tehnice necesare.
Lucrările de reabilitare ale casei vor face parte din proiectul „Temelii Culturale”, finanțat printr-un acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului. Proiectul vizează 14 obiective de investiții; pachetul negociat prevede 140 de milioane de euro din partea BDCE, sumă ce acoperă jumătate din costuri, cealaltă jumătate revenind României. Bugetul destinat Muzeului Național „Constantin Brâncuși” nu a fost încă stabilit și va fi decis după elaborarea documentațiilor tehnice inițiale, studiilor geotehnice, topografice și a DALI, documentația de avizare a lucrărilor de intervenție. Ulterior se va întocmi proiectul tehnic, vor fi organizate licitațiile și stabilite graficele de execuție. Deocamdată nu există un calendar precis pentru începerea și finalizarea lucrărilor; se estimează însă că procedurile pentru documentațiile inițiale vor demara anul viitor.
Pe durata intervențiilor, activitatea muzeului va fi relocată: spațiile administrative și colecțiile vor fi mutate temporar, iar expozițiile și evenimentele vor avea loc în alte locații adecvate. În ceea ce privește patrimoniul mobil, muzeul menționează că obiectele donate de artiști contemporani, albumele și cărțile din biblioteca mică sunt depozitate în siguranță și nu sunt în pericol imediat din cauza stării clădirii. Totuși, lucrările din curte și structura clădirii impun măsuri urgente.
Restaurarea urmărește păstrarea elementelor inițiale ale monumentului, dat fiind că Casa „Barbu Gănescu” este clasificată ca monument istoric. Singura modificare funcțională luată în discuție este mansardarea, care ar putea crea spațiu suplimentar pentru expoziții, dar orice intervenție va fi decisă doar după expertizele necesare. Echipa muzeului intenționează să includă ulterior elemente digitale în reamenajare, inclusiv realitate augmentată, pentru a îmbunătăți experiența vizitatorilor, însă implementarea acestora este planificată după finalizarea restaurării.
Valoarea finanțării pentru proiectul „Temelii Culturale” și mecanismul european implicat reflectă angajamentul pentru protejarea monumentelor istorice, însă alocările detaliate pentru fiecare obiectiv rămân de stabilit. Până la decizia bugetelor și a calendarelor, instituțiile implicate trebuie să finalizeze expertizele, DALI și proiectele tehnice. Managerul interimar al muzeului, Denisa Șuță, a subliniat necesitatea stringentă a lucrărilor, evidențiind că lipsa intervențiilor pune în pericol integritatea clădirii și a operelor din incintă.
Anul 2026 a fost desemnat „Anul Constantin Brâncuși”, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului. Muzeul pregătește o serie de evenimente: debutul Trienalei de sculptură „Constantin Brâncuși” cu participare internațională, a treia ediție a Bienalei Internaționale de Arte Grafice „Constantin Brâncuși”, expoziții cu participare internațională și conferințe științifice la care vor participa reprezentanți ai Academiei Române. Sunt depuse proiecte în parteneriat cu asociații de profil pentru finanțări prin AFCN. Planificarea exactă a acestor manifestări depinde de asigurarea surselor de finanțare și de aprobarea bugetului pentru anul viitor.
Restaurarea Casei „Barbu Gănescu” va include reparații structurale, refacerea acoperișului, tratarea problemelor de umiditate, consolidarea zidăriei, restaurarea șarpantei și amenajarea peisagistică a incintei, precum și intervenții specifice pentru cele două monumente din curte. Documentațiile tehnice, expertizele și studiile vor determina detaliile exacte ale lucrărilor și ordinea de execuție. Pe măsură ce bugetele și calendarele se vor definitiva, muzeul va comunica relocările temporare ale activităților și locațiile alternative pentru expoziții.
Anul Brâncuși 2026 și implicarea în proiectul „Temelii Culturale” scot în evidență o problemă comună patrimoniului: valoarea istorică este relevantă doar dacă există resurse și proiecte coerente pentru menținerea ei. Restaurarea Casei „Barbu Gănescu” poate constitui un exemplu de salvare integrată, combinând conservarea fidelă a elementelor istorice cu oportunități moderne de punere în valoare, precum realitatea augmentată și expoziții internaționale. Numele lui Brâncuși, vechimea clădirii și listele monumentelor istorice devin repere concrete într-un efort administrativ și cultural care va solicita timp, expertiză și finanțare clară. Credeți că integrarea tehnologiilor moderne, cum ar fi realitatea augmentată, ar putea facilita o mai bună înțelegere a operei și contextului lui Brâncuși?
Fii primul care comentează