Vești despre un posibil zid la graniță: Libanul îl acuză pe Israel că ar fi construit o barieră de beton de-a lungul frontierei sudice, iar disputa a ajuns la ONU. Cazul reaprinde vechi controverse legate de Linia albastră, trasată de Națiunile Unite în 2000 pentru a delimita armistițiul dintre cele două state.
Președinția libaneză a comunicat că Michel Aoun a solicitat depunerea unei plângeri urgente la Consiliul de Securitate al ONU, afirmând că Israelul ar fi ridicat un zid de beton care încalcă Linia albastră și blochează accesul locuitorilor la peste 4.000 mp de teritoriu libanez. FINUL, Forța interimară a Națiunilor Unite în Liban, a raportat descoperirea unei astfel de structuri în octombrie, la sud-vest de localitatea Yaroun, și a semnalat o porțiune similară în noiembrie. Misiunea ONU susține că prezența și construcția pe teritoriu libanez încalcă Rezoluția 1701 și suveranitatea Libanului și cere armatei israeliene să se retragă la nordul Liniei albastre.
Armata israeliană respinge acuzațiile că ar fi trecut Linia trasată de ONU. Un purtător de cuvânt a declarat că zidul face parte dintr-un plan mai amplu demarat în 2022, menit să întărească barriera fizică de-a lungul frontierei nordice, lucrări accelerate de la începutul războiului din Gaza. Totuși, FINUL afirmă că investigațiile sale au confirmat că structurile traversează Linia albastră și că anumite suprafețe de teren libanez au devenit inaccesibile pentru locuitori.
Contextul nu este nou: încetarea focului din noiembrie 2024, tot pe baza Rezoluției 1701, a oprit confruntările majore între Israel și Hezbollah, dar armata israeliană încă ocupă cinci poziții în sudul Libanului. De altfel, încă din 2012 Israelul a început să construiască un zid pe segmente ale frontierei, urmând traseul Liniei albastre, iar prezența și activitățile militare continuă să fie un subiect fierbinte. FINUL, cu aproximativ 18.000 de militari aflați în misiune ca forță tampon între cele două țări din martie 1978, are mandat până în decembrie 2027, termen stabilit și din cauza refuzului unor state, inclusiv Israel și SUA, de a-l prelungi dincolo de acea dată.
Raportul FINUL și reacțiile oficiale scot în evidență tensiunea dintre interpretări: pentru Liban și pentru misiunea ONU, zidurile reprezintă încălcări ale rezoluțiilor și ale suveranității; pentru Israel, măsurile fac parte din consolidarea apărării frontierei într-un context regional mai amplu de război. Problema are și o dimensiune practică: ce se întâmplă cu locuitorii din zonele considerate blocate, cine garantează respectarea Liniei albastre și cum se negociază revenirea la delimitările stabilite de ONU. Aceste întrebări implică multiple părți: guverne, forțe armate, FINUL și Consiliul de Securitate, fiecare cu propria versiune a realității și prioritățile sale.
Rezoluția 1701 și prezența Căștilor Albastre au stabilit reguli care sunt încă testate. O plângere la Consiliul de Securitate ar putea aduce la lumină rapoarte detaliate ale ONU și ar putea declanșa un proces diplomatic cu implicații juridice și politice. Va fi important de urmărit ce probe va prezenta Libanul și cum va răspunde Israelul, precum și reacțiile posibile ale membrilor Consiliului de Securitate.
FINUL a relatat cifre concrete: peste 4.000 mp de teritoriu libanez declarate inaccesibile. Armata israeliană susține că lucrările fac parte dintr-un plan inițiat în 2022 și nu încalcă Linia albastră. Pe termen scurt, astfel de dispute pot încorda relațiile și pot complica misiunea de menținere a păcii. Pe termen lung rămâne problema clarificării frontierelor și a modului în care comunitatea internațională poate asigura respectarea delimitărilor stabilite.
FINUL, Rezoluția 1701, Linia albastră și cei peste 4.000 mp menționați în rapoartele ONU sunt, toate, elemente centrale ale controversei. Rămâne de văzut ce decizii va lua Consiliul de Securitate și dacă plângerea libaneză va modifica situația de pe teren. Ce crezi că ar putea face ONU pentru a asigura respectarea Liniei albastre și protejarea locuitorilor din zonă?
Fii primul care comentează