De la mitinguri politice la dispute din culise: Lia Olguța Vasilescu l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan și a expus dilema simplă a social-democraților: rămânem la guvernare sau plecăm. Observațiile sale, rostite în cadrul congresului PSD, au sintetizat istoria recentă a guvernărilor și datele care conturează discuțiile: cine a condus când și cum s-au modificat deficitul și datoria publică după pandemie.
Vasilescu le-a reamintit participanților că, din 2019 până în prezent, perioadele la putere au fost împărțite astfel: patru ani PNL, patru ani PSD și un an USR, iar funcția de primar general al Capitalei a fost ocupată de PNL înainte de Nicușor Dan. Ea a susținut că, după pandemie, deficitul a crescut mai mult sub guvernarea PNL și a subliniat că, la preluarea guvernării de către Marcel Ciolacu, datoria publică era mult mai mare, fără creșteri reale de venituri pentru români, fără autostrăzi sau mari investiții. De asemenea a evocat gestionarea campaniilor de vaccinare: 60 de milioane de doze pentru o populație de circa 18 milioane de locuitori, evidențiind astfel efortul depus atunci.
Pe de altă parte, Vasilescu a respins acuzațiile premierului actual privind un presupus „dezmăț bugetar” al PSD și a pus în discuție planurile de disponibilizări anunțate de guvern: ele ar reprezenta, spune ea, mult sub un sfert din suma pe care guvernul ar fi primit-o de la stat. Mesajul ei a fost clar: PSD trebuie să decidă dacă este ascultat sau nu în coaliție; dacă deciziile importante se iau fără consultarea partidului, mai bine să iasă de la guvernare decât să fie „pus în geam” doar când apare factura.
Nu i-a lipsit nici retorica: a ironizat cu umor liderii dreptei care, în opinia ei, caută protecție oficială când primesc amenințări pe rețelele sociale și a menționat chiar un nume cunoscut din contexte de securitate. Întrebările retorice au fost folosite pentru a sublinia nesiguranța în privința cui ar desemna opoziția drept succesor la guvernare.
Declarațiile fac parte dintr-un context mai larg al tensiunilor din coaliție, unde Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au trasat poziții ferme: s-a anunțat că nu vor exista pachete legislative noi asumate de Guvern fără măsuri de relansare economică propuse de PSD, iar schimburile de replici între partenerii de alianță s-au intensificat în ultimele săptămâni.
Discuția despre cine suportă factura politică, austeritate, disponibilizări, tăieri sau păstrarea cheltuielilor, este veche și reflectă un clivaj clasic între abordările de dreapta și cele de stânga: viziuni diferite asupra priorităților fiscale, investițiilor și protecției sociale. Așa cum au arătat cifrele invocate de Vasilescu, perioada pandemică a complicat bugetele tuturor partidelor, iar recalcularea responsabilităților politice pentru evoluția deficitului și a datoriei rămâne un subiect des întâlnit în disputa electorală și guvernamentală. Principalele canale care au preluat declarațiile au fost publicațiile politice și fluxurile de știri locale, iar relatările au fost semnate de Alexandru Costea și Andreea Ghiorghe.
Lia Olguța Vasilescu a pus în discuție o decizie pragmatică: fie PSD este parte activă și are voce în procesul decizional, fie se retrage din guvernare. Această formulă simplă ascunde însă un set complex de calcule politice: ce înseamnă pierderea de putere, ce costuri electorale implică o retragere și cât de credibile sunt promisiunile celor care ar prelua puterea. De la cifre, deficit, datorie, număr de doze de vaccin, până la imagini și reacții la acuzații, tema rămâne aceeași: negocierea autorității în interiorul coaliției.
Marcel Ciolacu și alți lideri PSD au adoptat, la rândul lor, un ton ferm, anunțând că proiecte noi nu vor fi asumate de guvern dacă nu includ pachetele economice propuse de PSD. Astfel se conturează tabloul unei guvernări tensionate, în care fiecare partid își măsoară capacitatea de influență prin instrumentele sale: discursul public, controlul ministerelor, gestionarea bugetului.
Acest text oferă o sinteză a principalelor afirmații și cifre evocate la congres: patru ani PNL, patru ani PSD, un an USR, datoria publică în creștere, deficitul agravat după pandemie sub anumite guvernări și 60 de milioane de doze de vaccin într-o țară de aproximativ 18 milioane de locuitori. Aceste repere sunt folosite ca argumente în dezbaterea internă a coaliției privind continuitatea sau schimbarea conducerii guvernului. Urmează o alegere strategică a PSD, cu efecte imediate asupra priorităților bugetare și stabilității pe termen scurt a coaliției.
Marcel Ciolacu, anunțurile despre disponibilizările promise de guvern, datoria publică și cifra de 60 de milioane de doze rămân repere ce vor reapărea în discuțiile publice viitoare. Cine va ceda primul în negocieri și ce scenarii reale de guvernare pot apărea, acestea vor dicta, practic, ce proiecte ajung în parlament și ce politici se vor aplica. Va rămâne PSD la guvernare sau va prefera să iasă pentru a-și păstra integritatea politică?
Fii primul care comentează