De când scrisorile erau duse de poștaș pe bicicletă până la pachetele cumpărate cu un click din cealaltă parte a globului, regulile privind tranzitul bunurilor s-au schimbat constant. Acum, în România, apare o nouă normă fiscală: începând cu 1 ianuarie 2026, fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene cu valoare comercială declarată sub 150 euro va fi supus unei taxe fixe de 25 lei. Măsura, inclusă în Legea 239/2025, vizează pachetele al căror punct de plecare al livrării este în afara UE și își propune să gestioneze volumul mare de colete extracomunitare care intră zilnic în țară.
Legea plasează responsabilitatea formală asupra furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei de vânzare la distanță, dar, în practică, taxa va fi, cel mai probabil, suportată de cumpărător, adăugată în preț sau percepută la livrare. De reținut: dacă destinatarul din România returnează coletul conform regulilor de protecție a consumatorilor, taxa de 25 lei nu se restituie. În schimb, dacă livrarea nu ajunge la destinatarul final din România, coletul nu intră sub incidența acestei taxe.
Furnizorii de servicii poștale care predau coletul destinatarului, adică curierii și operatorii de livrare finală, sunt obligați să colecteze, să declare și să vireze taxa la bugetul de stat. Definiția furnizorului de servicii poștale provine din OUG 13/2013 și acoperă orice operator care desfășoară activități poștale, total sau parțial. Astfel, curierul devine componenta centrală a procesului: plata taxei se transformă într-o condiție pentru efectuarea serviciului, cu posibilitatea practică ca livrarea să fie blocată până la clarificarea plătitorului.
Pe plan birocratic, curierii au obligații precise și termene stricte. Până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care coletul a fost predat, trebuie raportate numărul coletelor livrate cu loc de început în afara UE, numărul celor însoțite de informații din declarația de origine și numărul celor pentru care s-a perceput taxa. De asemenea, până pe 25 se virează sumele colectate către buget. Colectarea se poate face direct de la furnizorul bunurilor, de la expeditor, de la platforma care a facilitat vânzarea sau de la un intermediar logistic, dacă acesta este beneficiarul serviciilor poștale. Procedura exactă de declarare urmează să fie stabilită printr-un ordin al președintelui ANAF, care trebuie emis în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, astfel încât vor apărea formulare și pași concreți pentru raportare.
Obligațiile tehnice ale curierilor includ identificarea coletelor supuse taxei prin propriile sisteme de trasabilitate și păstrarea evidențelor detaliate timp de 5 ani, disponibile autorităților fiscale sau vamale la cerere. Nerespectarea obligațiilor de declarare și evidențiere atrage sancțiuni contravenționale: amenzi între 2.000 și 10.000 lei, iar pentru taxe colectate dar nedeclarate amenda este egală cu valoarea taxelor nedeclarate, dar nu mai mică de 1.000 lei. Persoanele împuternicite din cadrul ANAF constată și aplică aceste sancțiuni. Pe plan penal, colectarea taxei fără a o vira către bugetul general consolidat în termen de 30 de zile de la declarare poate constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Monitorizarea aplicării revine ANAF prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală.
La nivel european există o inițiativă separată pentru coletele mici sub 150 euro, care propune o taxă de 3 euro pe colet, cu aplicare estimată în jurul lunii iulie 2026. Aceasta înseamnă că, pe termen mediu, pot apărea două niveluri de costuri suprapuse sau ajustate, în funcție de armonizarea regulilor naționale cu cele europene.
Efectul asupra cumpărătorilor este cel mai evident la comenzile foarte mici. Dacă ai comandat un produs de 25 lei de pe platforme precum Temu, Shein sau AliExpress care trimit direct din China sau alte țări non-UE, de la 1 ianuarie 2026 vei plăti o taxă fixă logistică de 25 lei pe colet. Astfel, un cablu sau un tricou de 25 lei va ajunge să coste 50 lei la livrare, fără a include eventuale costuri de transport. Dacă comanzi produse de 80 lei într-un singur colet, taxa rămâne 25 lei și plătești 105 lei. Problema apare când comanda este împărțită în două colete: fiecare colet atrage câte 25 lei, iar costul total al taxelor poate ajunge la 50 lei, chiar dacă valoarea produselor rămâne 80 lei. La comenzile mai mari, aproape de plafonul de 150 euro, impactul procentual al taxei este mult mai redus; de pildă, pentru produse de circa 700 lei (aproximativ 140 euro) taxa de 25 lei se observă mai puțin.
Dacă valoarea declarată depășește 150 euro, taxa fixă nu se aplică, dar intră în vigoare regimul vamal obișnuit: TVA 19% calculat la valoarea produsului plus transport, taxe vamale variabile în funcție de tipul bunului (frecvent între 2% și 12%, uneori 0%), și comisioane de procesare percepute de curier sau Poșta Română, de regulă între 20 și 50 lei. Un exemplu concret: un produs de 160 euro cu transport de 20 euro are valoare totală 180 euro; TVA 19% înseamnă aproximativ 34 euro, o taxă vamală ipotetică de 5% aplicată la 160 euro adaugă circa 8 euro, plus un comision vamal al curierului de aproximativ 30 lei, rezultând costuri mult peste cei 25 lei aplicabili sub plafon.
Există totuși opțiuni legale pentru a evita taxa de 25 lei, legate de locul real de plecare al livrării. Dacă vânzătorul are, de exemplu, un depozit în Germania, Polonia sau altă țară din UE și coletul pleacă efectiv de acolo către România, livrarea este considerată intracomunitară și taxa de 25 lei nu se aplică. Aceasta stă la baza etichetelor de tip EU warehouse sau Ships from Poland de pe marketplace-uri. Atenție: dacă mențiunea despre depozitul din UE este doar formală, iar coletul pornește efectiv din China chiar dacă tranzitează un hub european, legea consideră locul de început al livrării drept originea reală, iar taxa rămâne aplicabilă. Curierii trebuie să identifice aceste colete prin sisteme de trasabilitate și raportare; declarațiile false privind originea pot atrage amenzi și sancțiuni penale.
În practică, efectele se vor vedea rapid. Marile platforme au motivația economică să mute stocuri în depozite europene pentru a evita taxa de 25 lei și a menține atractive comenzile mici. Pentru consumator, asta poate însemna livrări mai rapide și, în general, prețuri ușor mai mari la produs. Coletelor trimise direct din China li se vor simți cele mai puternic efectele, iar consolidarea comenzilor într-un singur colet va deveni mai frecventă pentru a reduce impactul taxelor pe unitate.
Taxa de 25 lei schimbă calculele pentru produsele ieftine și obligă toate părțile din lanțul logistic să-și adapteze procedurile. Curierii vor deveni verificatori ai plății și ai originii reale a coletelor, platformele vor optimiza fluxurile de depozitare, iar consumatorii vor analiza mai atent costurile finale, incluzând taxele, timpul de livrare și politicile de retur. Rămâne de urmărit cum va fi armonizată această măsură cu inițiativele europene, în special propunerea pentru taxa de 3 euro la nivelul UE, și cât de rapid se vor adapta operatorii la noile reguli.
Taxa de 25 lei apare ca un instrument fiscal aplicat pachetelor cu valoare sub 150 euro. Măsura pune accent pe controlul originii și pe responsabilizarea platformelor, curierilor și vânzătorilor, cu termene clare de declarare până pe 25 ale lunii următoare și obligația păstrării evidențelor timp de 5 ani. Exemplul unei comenzi de 25 lei de pe Temu sau Shein ilustrează impactul imediat: prețul poate crește la 50 lei, iar în cazul returului cei 25 lei nu se rambursează. Pentru colete peste 150 euro se aplică TVA de 19%, taxe vamale variabile și comisioane de procesare, cu exemple care arată diferența de cost între cele două regimuri. Ce crezi că te va determina mai mult când comanzi online după 1 ianuarie 2026: prețul total afișat la checkout, timpul de livrare sau politica de retur?
Informațiile și fotografia au fost preluate de pe: HD Satelit
Fii primul care comentează