Reforma fiscal-bugetară din domeniul educației, pusă în aplicare prin Legea 141/2025, a urmărit, printre altele, diminuarea cheltuielilor asociate plății pe oră pentru profesori, iar acest efect este reflectat în datele preliminare transmise de inspectoratele școlare județene pentru anul școlar 2024–2025 și în proiecțiile pentru 2025–2026. Istoric vorbind, plata pe oră a reprezentat o soluție pentru acoperirea deficitului de personal și a necesităților punctuale ale școlilor, dar și o sursă de venit pentru numeroși cadre didactice asociate sau pensionate. Modificările propuse vizează transformarea acelor norme salariale fragmentate în norme de predare integrate în contracte de muncă, reducând astfel cheltuielile anuale și, teoretic, sporind stabilitatea personalului didactic.
Conform datelor, în anul școlar 2024–2025 existau peste 30.000 de norme didactice plătite pe oră, reprezentând o povară bugetară semnificativă. Acest personal provenea din trei categorii principale: titulari care preluau ore suplimentare, suplinitori angajați pe perioadă determinată și cadre didactice angajate exclusiv pe bază de plată pe oră, între care aproximativ 5.600 profesori asociați sau pensionați. Măsurile implementate au constat în redistribuirea acestor norme către titulari și suplinitori calificați, susținute de majorarea timpului de predare-învățare-evaluare cu 2 ore pe săptămână în cadrul programului de lucru de 40 de ore.
Efectele preliminare raportate pentru anul școlar 2025–2026 arată schimbări concrete: ponderea normelor ocupate de profesori titulari a crescut cu aproximativ 3%, oferind mai multă stabilitate pentru elevi. Numărul normelor ocupate pe perioadă determinată de către suplinitori calificați a rămas relativ constant, ceea ce indică încă menținerea flexibilității necesare pentru situații temporare. În schimb, s-a consemnat o scădere de circa 17% a normelor ocupate de personal fără pregătirea corespunzătoare postului, ajungându-se la aproximativ 4.500 de astfel de norme, o cifră ce semnalează o selecție mai riguroasă a celor care predau. Cea mai evidentă transformare este reducerea normelor plătite pe oră: de la 30.128 la aproximativ 14.500, aproape la jumătate.
Totodată, în jur de 98, 6% dintre titulari și-au păstrat încadrările în aceleași unități școlare, iar acolo unde norma era fragmentată în trei sau mai multe unități s-a acționat pentru a împiedica agravarea fragmentării. Rezultatul a fost o ușoară creștere a numărului de cadre didactice având un singur contract de muncă, atât pe perioadă nedeterminată, cât și pe perioadă determinată. Toate acestea au redus semnificativ cheltuielile cu plata pe oră și au crescut timpul efectiv de interacțiune dintre profesori calificați și elevi, ceea ce, potrivit susținătorilor reformei, este benefic pentru procesul educațional.
Autoritățile subliniază că suplinitorii nu au dispărut: suplinitorii calificați au rămas la un nivel relativ stabil, iar numărul titularilor nu a scăzut drastic, contrazicând astfel estimările alarmiste apărute în spațiul public. Urmează verificări finale la nivelul inspectoratelor școlare județene pentru a confirma încadrările cu personal didactic din învățământul preuniversitar, iar datele actualizate vor fi făcute publice pe măsură ce aceste verificări se vor încheia.
Reducerea numărului de norme plătite pe oră la circa 14.500 semnalează o schimbare structurală în modul de asigurare a resursei umane din școli, iar concomitent creșterea cu 2 ore/săptămână destinate predării impactează direct timpul de educație oferit elevilor. Datele arată, de asemenea, că aproximativ 98, 6% dintre titulari și-au păstrat pozițiile în aceleași școli și că suplinitorii calificați și-au menținut nivelul. Ce element credeți că va avea cel mai mare impact asupra experienței elevilor: majorarea orelor de predare susținute de profesori titulari sau reducerea fragmentării normelor?
Fii primul care comentează