De ceva vreme, ideea oferirii unei mese calde la școală a fost prezentă în dezbaterile publice din România, de la proiectul pilot din 2016 până la planurile mai ample din perioada 2023–2025. Acum este clar cine ia deciziile, ce s-a modificat și unde rămâne programul Masă sănătoasă: statul îl menține, dar limitează numărul de beneficiari la plafonul deja stabilit, fără o extindere imediată.
Programul a început inițial sub denumirea Masă caldă, lansat ca pilot în 2016 în 50 de școli, cu intenția de a fi extins, plan care a înregistrat întârzieri în 2017 și dificultăți logistice în timpul pandemiei, când contractele și distribuția au fost afectate. Din 2023 a fost relansat ca Masă sănătoasă, parte a strategiei de reducere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale. Autoritățile estimau că, în timp, ar putea ajunge la 1.000.000 de elevi beneficiari direcți; în 2024 programul a avut o alocare bugetară de 1.139.400.000 lei. În realitate, însă, în ultimii ani au fost deserviți puțin peste 500.000 de copii anual, astfel că pragul teoretic de un milion nu a fost atins.
Modificarea recentă survine prin Legea 141/2025, care prorogă prevederea referitoare la pragul de 1.000.000 de beneficiari până la 1 ianuarie 2027. Practic, legea păstrează programul activ pe anul calendaristic, iar primăriile au deja alocările bugetare pentru a continua distribuirea meselor calde, dar blochează extinderea numărului de beneficiari: plafonul rămâne neschimbat și nu se vor crea automat locuri suplimentare. Ion Sorin, secretar de stat în Ministerul Educației, a subliniat că măsura nu echivalează cu desființarea programului; primăriile pot continua plata și distribuirea începând din această lună, pe baza fondurilor deja alocate.
Contextul legislativ este relevant: art. 77 alin. (4) din Legea 198/2023, care impunea derularea programului pentru minimum 1.000.000 de beneficiari începând cu anul școlar 2023–2024, este prorogat prin Legea 141/2025. Asta înseamnă că obligația de a atinge acel prag rămâne amânată până la începutul lui 2027. Decizia are un efect practic: programul nu este eliminat, dar ritmul și posibilitatea extinderii sunt restrânse.
Evoluția proiectului arată pași succesivi: program pilot Masă caldă (2016–2021), reluat în 2023 ca program național prin HG 652/2023 pentru ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și învățământ special, incluzând produse precum produse de panificație, mere și lactate în structura alimentară. Anumite etape au fost perturbate de pandemie și probleme logistice, iar implementarea la scară largă a rămas un obiectiv neîndeplinit până acum.
Legea 141/2025 păstrează finanțarea pentru anul calendaristic curent și oferă administrațiilor locale certitudinea sumelor alocate, dar în același timp reduce perspectivele unei extinderi rapide. Implicațiile practice sunt clare: pe termen scurt, copiii care primeau deja mese vor continua să le primească; pe termen mediu, rămâne incert dacă și când se va atinge pragul teoretic de 1.000.000 de beneficiari, având în vedere discrepanța dintre planurile inițiale și acoperirea reală, de aproximativ jumătate din această cifră.
Masă sănătoasă rămâne astfel un instrument recunoscut în strategia de reducere a abandonului școlar, dar cu limite practice impuse de deciziile bugetare și legislative recente. Această evoluție evocă încercările anterioare, când programul pilot din 2016 a demonstrat potențialul, iar măsurile ulterioare au încercat să-l transforme într-un program național stabil; implementarea s-a dovedit însă mai complicată decât planificarea inițială.
Legea 141/2025 și datele din 2023–2024 (1.139.400.000 lei alocați pentru program în 2024, acoperire reală de peste 500.000 copii) ilustrează un dezechilibru între intenții și resurse. Rămâne de urmărit dacă, până la 1 ianuarie 2027, vor fi adoptate noi decizii care să permită extinderea efectivă a numărului de beneficiari și în ce mod vor utiliza primăriile sumele deja alocate pentru a asigura continuitatea distribuirii meselor în școli.
Programul Masă sănătoasă este menționat explicit în HG 652/2023 și în Legea 198/2023 (art. 77 alin. 4), iar Legea 141/2025 prorogă aceste prevederi până la 1 ianuarie 2027. Asta înseamnă că, în lunile și anii următori, discuțiile se vor concentra pe prioritizarea resurselor locale și pe posibile revizuiri legislative care ar putea modifica plafonul de beneficiari. Care crezi că ar fi cea mai eficientă modalitate prin care programul ar putea ajunge la cât mai mulți copii fără a diminua calitatea?
daaar iarăși doar unii primesc, noi rămânem pe dinafară, păcat ms