De la Revoluția din 1989 și până la manifestațiile din ultimii ani, tema independenței sistemului judiciar a rămas constantă în dezbaterea publică din România, iar recent a revenit în prim-plan după dezvăluirile care au provocat controverse și ieșiri în stradă. Este vorba despre reacțiile Laurei Codruța Kovesi, procurorul‑șef al Biroului Procurorului European, la ancheta jurnalistică Captured Justice, lansată pe 9 decembrie, care a analizat funcționarea justiției române și acuzațiile privind o rețea de influență coordonată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, și apropiații acesteia.
Kovesi a declarat, într-un episod al podcastului Friendly Fire publicat pe YouTube, că a fost profund surprinsă de ceea ce a pus în lumină documentarul și și-a exprimat îngrijorarea privind independența și reputația justiției din România. Investigația Recorder susține că un grup restrâns ar fi exploatat atribuțiile conducerilor instanțelor pentru a facilita eliberarea unor politicieni și oameni de afaceri, inclusiv persoane cu condamnări definitive. După difuzare, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificări, fără a preciza clar natura sau amploarea acestora, iar unii membri ai sistemului judiciar au acuzat că Inspecția este folosită ca instrument de presiune.
În paralel, secția pentru procurori a CSM a solicitat Inspecției să ancheteze activitatea lui Marius Voineag, actualul prim‑procuror al Direcției Naționale Anticorupție. Kovesi a criticat manevre pe care le-a descris drept intimidare, reducere la tăcere, manipulare și dezinformare aplicate de conducerea sistemului judiciar după apariția documentarului și a remarcat că problema pare mai degrabă de natură sistemică, deși nu a afirmat categoric existența unei organizații cu caracter penal. Ea a atras atenția în mod special asupra efectelor prescripției: când există interceptări care menționează mită, dar dosarele rămân blocate din cauza termenelor de prescripție, mesajul transmis publicului este nociv, a explicat procurorul‑șef al EPPO.
Reacțiile au venit și din rândul magistraților: Kovesi a semnat o scrisoare de susținere alături de aproximativ 800 de magistrați din țară după ce judecătoarea Raluca Moroșanu a vorbit despre disfuncții la Curtea de Apel București. Ea a afirmat că este necesară o dezbatere serioasă privind corecții legislative sau alte soluții, nu atacuri îndreptate împotriva judecătorilor și procurorilor care au vorbit public. În același interviu, Kovesi a declarat că România înregistrează un număr foarte mare de firme fantomă la nivel european și că acestea sunt implicate în rețele complexe care utilizează, între altele, exporturi din portul Constanța.
Laura Codruța Kovesi a subliniat că nu are intenții politice imediate și că în ultimii ani s‑a concentrat pe construirea Biroului Procurorului European, instituție pe care spune că a creat‑o de la zero și pentru care a purtat negocieri cu fiecare dintre cele 24 de state unde EPPO are birouri. Mandatul ei la conducerea EPPO a început în octombrie 2019 și, potrivit declarațiilor din interviu, expiră pe 30 octombrie anul viitor. Din 2006 încoace, Kovesi a ocupat mai multe funcții în sistemul românesc: procuror general între 2006 și 2012 și director al DNA între 2013 și 2018, poziții care i‑au definit profilul public.
În ziua în care a fost difuzat podcastul, în Piața Victoriei din București aproximativ 300 de persoane s‑au adunat din nou în fața sediului guvernului pentru a protesta față de problemele semnalate de documentarul Recorder. Acțiunea a fost organizată de comunitățile Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide și Inițiativa România și s‑a adresat în mod direct premierului Ilie Bolojan, sub sloganul „Bolojan, România te sună”, potrivit relatărilor Euronews România.
Captura documentarului Captured Justice a reaprins întrebări asupra modului în care funcționează mecanismele judiciare și asupra responsabilității instituțiilor care supraveghează magistrații. Dezbaterea generează subiecte concrete: eficiența Inspecției Judiciare, rolul CSM, impactul prescripției asupra anchetării faptelor de corupție și interconexiunile financiare facilitate de firme fantomă și porturi comerciale precum Constanța. Ce măsuri legislative sau administrative ar putea diminua vulnerabilitățile semnalate de investigații și proteste, fără a pune în pericol independența magistraților?
Fii primul care comentează