Lasselsberger a pătruns pe piața maghiară prin achiziția Zalakerámia în 2004, același an în care grupul a cumpărat și producătorul român Sanex din Cluj-Napoca. De-a lungul timpului, compania și-a construit o rețea extinsă, deținând fabrici nu doar în Ungaria și România, ci și în Austria, Cehia, Slovacia, Croația și Rusia. Grupul operează pe trei divizii principale: ceramică, ciment și materii prime pentru construcții, structură care i-a permis diversificarea operațiunilor în fața schimbărilor de piață.
Ce crezi că ar putea face autoritățile locale pentru a reduce impactul asupra angajaților și comunităților afectate?
Grupul austriac Lasselsberger, proprietarul Zalakerámia, a decis în ianuarie să transfere linia tehnologică și fabricația de la unitatea din Romhány în România, o mutare pregătită încă din toamna trecută. Recent, presa maghiară raportază că producția a fost oprită și la fabrica din Tófej, ceea ce înseamnă că Zalakerámia își pierde activitatea principală după mai bine de un secol în Ungaria. Reprezentanții grupului afirmă că unitatea din Tófej nu va fi complet abandonată: acolo vor rămâne operațiuni logistice și alte activități de suport, dar producția efectivă de plăci nu va continua.
Decizia apare într-un context dificil pentru industria ceramicii din Ungaria. Publicația HVG menționează că firmele din sector se confruntă cu taxe speciale ridicate și alte măsuri guvernamentale greu de gestionat. Asociația producătorilor de ceramică din Ungaria, MAKESZ, avertizase deja asupra riscului relocării producției într-o țară vecină, semnalând că astfel de mutări pot conduce la închiderea capacităților interne și la concedieri în masă. În comunicat, MAKESZ a subliniat că recesiunea din sectorul materialelor de construcții, împreună cu măsuri precum taxa pe emisiile de CO2 și reglementările privind redevențele miniere, sporesc riscul pierderii tehnologiei de producție în favoarea altor țări.
MAKESZ a evidențiat și o dimensiune socială importantă: o relocare totală ar însemna nu doar închiderea liniilor de producție, ci și pierderea locurilor de muncă pentru comunitățile locale care, în unele cazuri, s-au format în jurul acestor fabrici de generații. La scară mai largă, situația Lasselsberger/Zalakerámia ilustrează cum politicile fiscale și de mediu, precum taxa pe CO2 sau redevențele, pot influența deciziile de investiții și pot accelera relocările industriale.
Mutarea de la Romhány și oprirea producției la Tófej ridică întrebări concrete: ce se va întâmpla cu angajații, ce pierderi va suferi industria locală și cum se vor modifica fluxurile comerciale regionale ale produselor ceramice? Transferul tehnologiei în România reflectă un calcul economic legat de costuri, reglementări și competitivitate, iar istoricul Lasselsberger în regiune, achiziții din 2004 și prezență în mai multe țări, arată că grupul reacționează flexibil la presiunile pieței.
Date concrete: achiziția Zalakerámia în 2004, transferul producției de la Romhány în ianuarie, oprirea producției la Tófej anunțată recent, prezența grupului în Austria, Cehia, Slovacia, Croația, Rusia și România, precum și cele trei divizii principale, ceramică, ciment și materii prime. Aceste fapte și date arată că deciziile corporative sunt atât economice, cât și geopolitice, influențate de reglementări fiscale și de mediu. Rămâne de urmărit cum se vor adapta autoritățile și comunitățile afectate; până atunci, mutarea reflectă o tendință mai largă de relocare a industriilor tradiționale către zone cu costuri mai avantajoase.
Transferul producției din Romhány în România în ianuarie și oprirea ulterioară a producției la Tófej marchează o schimbare semnificativă în peisajul ceramicii din Ungaria, după peste 100 de ani de activitate. Deși unele funcțiuni vor continua la Tófej în regim logistic și de suport, miza rămâne păstrarea capacității productive și a locurilor de muncă. Prin diversificarea geografică, grupul Lasselsberger poate absorbi presiunile locale, dar costul social și economic pentru regiunea afectată este real.
De când au apărut primele fabrici de ceramică în Europa, meșteșugul s-a mutat adesea în funcție de costuri și resurse. Aici discutăm despre Lasselsberger și subsidiara sa Zalakerámia, care până de curând conducea două fabrici de plăci ceramice în Ungaria, la Romhány și Tófej, dar a relocat treptat producția în România.
Fii primul care comentează