Europa va lansa pe 4 noiembrie satelitul radar Sentinel-1D cu racheta Ariane 6, o misiune destinată să completeze constelația Copernicus și să restabilească frecvența de observații necesară monitorizării globale a Pământului. De la primele telescoape spațiale până la rețelele moderne de sateliți, accesul la date coerente și continue s-a dovedit vital pentru realizarea hărților, prognozelor și reacțiilor rapide la schimbări; Sentinel-1D continuă această tradiție tehnologică, având la bord instrumente actualizate și o misiune cu aplicații practice.
Lansarea face parte din misiunea VA265, al treilea zbor comercial al noului lansator greu european Ariane 6, în configurația Ariane 62, adică racheta însoțită de două boostere. Decolarea de la rampa din Kourou este programată la 18:03 ora locală, echivalentul orei 23:03 în România, în noaptea dintre marți și miercuri. După aproximativ 34 de minute de la lansare, satelitul ar trebui să se desprindă de rachetă și să intre pe o orbită solar-sincronă la aproximativ 693 km altitudine, o alegere frecventă pentru misiunile care doresc imagini comparabile în timp, trecând peste aceleași regiuni la aceeași oră locală. Transmisiunea va fi transmisă prin canalele Arianespace, iar primele operațiuni post-separație vor include stabilirea legăturii cu stațiile terestre și verificarea subsistemelor.
Sentinel-1D extinde familia Sentinel-1, care operează radar în banda C pentru programul Copernicus al Uniunii Europene. Seria are un rol crucial în asigurarea unei acoperiri continue: Sentinel-1B a încetat să mai funcționeze în decembrie 2021 din cauza unei defecțiuni la sistemul de alimentare, iar revenirea ritmului de observații a fost posibilă abia odată cu lansarea Sentinel-1C în 2025. Adăugând Sentinel-1D se recuperează redundanța și densitatea de revizitare necesare pentru detectarea rapidă a modificărilor la suprafața terestră, fie din cauze naturale, fie din motive antropice. Practic, mai mulți sateliți în orbită înseamnă mai multe imagini la intervale mai scurte, iar în contextul monitorizării Pământului asta se traduce prin detectare mai rapidă și reacție mai eficientă.
Radarul instalat pe Sentinel-1D funcționează la 5, 405 GHz, în banda C, și poate opera atât în polarizare simplă, cât și duală, având diverse moduri de lucru care variază de la acoperiri foarte largi până la rezoluții înalte. Spre deosebire de camerele optice, acest tip de radar furnizează imagini indiferent de luminozitate sau condiții meteorologice, util atunci când se urmăresc ghețuri marine sub norii polari sau alunecări de teren într-o noapte furtunoasă. Aplicațiile includ monitorizarea gheții, detectarea subsidenței, urmărirea alunecărilor și identificarea scurgerilor de petrol în mare. Generația C/D a sateliților adaugă și un receptor AIS pentru semnalele de identificare automată ale navelor, oferind context marin valoros pentru supraveghere și siguranță.
Din perspectivă tehnică, platforma Sentinel-1D are la lansare o masă în jur de 2, 3 tone și consumă câțiva kilowați de putere electrică, valori tipice pentru seria Sentinel-1. După desfășurare, lungimea totală a ansamblului, incluzând antena radar și panourile solare extinse, depășește 20 de metri. Thales Alenia Space este contractorul principal al satelitului, care a sosit în Guyana Franceză pe 11 septembrie 2025 pentru operațiunile pregătitoare lansării. Ariane 6, care a mai executat cu succes o misiune în august pentru plasarea pe orbită a satelitului meteorologic MetOp-SG-A1, pare să intre treptat într-un ritm operațional mai stabil.
Copernicus rămâne cea mai extinsă infrastructură publică pentru observația Pământului, oferind date gratuite pentru instituții, firme și cetățeni. Sentinel-1D nu reprezintă doar un nou satelit trimis în spațiu, ci o piesă esențială pentru continuitatea seriilor radar pe termen lung: fără redundanță și acoperire constantă, utilitatea practică a datelor scade, iar capacitatea de reacție la evenimente este diminuată.
Sentinel-1D este legat direct de programul Copernicus și de lansarea din 4 noiembrie; misiunea VA265 întărește capacitatea Europei de a monitoriza în aproape timp real schimbările de pe planetă și de a furniza date utile pentru managementul riscurilor, agricultură, mediu și securitate maritimă. Cum crezi că va influența revenirea la o frecvență mai mare de revizitare modul în care autoritățile și companiile reacționează la evenimente naturale sau incidente în zone maritime?
Informațiile și fotografia au fost preluate de pe: HD Satelit
Fii primul care comentează