Kremlinul și Dmitri Peskov solicită lămuriri după planul american în 28 de puncte pentru Ucraina

Sursele publice indică că planul propus de Statele Unite pentru Ucraina conține 28 de puncte, iar în media s-a discutat despre cerințe sensibile: renunțarea la teritorii suplimentare, reducerea forțelor armate și abandonarea aspirațiilor de aderare la NATO. De asemenea, au apărut în presă ipoteze privind recunoașterea Crimeei și a regiunilor Donețk și Lugansk ca teritorii aflate sub control rusesc, precum și renunțarea la dislocarea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean. Săptămâna trecută au fost dezvăluite aceste detalii despre propunerea președintelui american; în același timp, Uniunea Europeană a elaborat o alternativă în 24 de puncte, pe care statele europene au transmis-o la Washington în acest weekend. Pe 23 noiembrie, la Geneva, reprezentanți americani și ucraineni au revizuit textul planului de pace și au raportat progrese semnificative în alinierea pozițiilor, ceea ce sugerează că lucrurile evoluează, chiar dacă elementele finale nu sunt încă făcute publice.
Kremlinul, prin intermediul purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, afirmă că nu a primit în mod oficial planul despre care s-a vorbit intens în presa internațională în ultimele zile, în special după întâlnirile de la Geneva. Informația privind un proiect de pace în 28 de puncte, prezentat de Washington la Kiev, a circulat rapid în mass-media, iar reacțiile vin din Moscova, din Washington și din birourile de la Bruxelles, o imagine care readuce aminte de runde diplomatice anterioare, când orașe neutre precum Geneva erau spații unde se decideau soarte, nu doar programe. Peskov a îndemnat publicul să se bazeze pe comunicatele oficiale și să evite speculațiile provenite din scurgeri; pe românește, a recomandat să nu luăm tot ce apare online drept un text final.
Planul în 28 de puncte apare ca un element central în acest context diplomatic. El aduce în discuție chestiuni legate de suveranitate, securitate și recunoaștere teritorială, iar alternativa europeană în 24 de puncte arată că există și alte abordări posibile. Negocierile de la Geneva din 23 noiembrie și solicitarea Kremlinului pentru informații oficiale scot în evidență tensiunea dintre transparență și controlul discursului diplomatic. Ce părere aveți: poate o soluție negociată, mediată internațional, să se impună înainte ca presiunile mediatice să blocheze acest proces?
Postul TV ABC a relatat că oficialii americani își doresc o întâlnire separată cu o delegație rusă pentru a discuta detaliile planului; canalele rusești care au preluat informația nu au oferit detalii privind când ar putea avea loc o astfel de reuniune. Din partea Kremlinului, răspunsul imediat este o cerere de clarificare: oficializați mai întâi, apoi putem discuta; până atunci, Moscova susține că nu a primit nimic concret. În esență, sursele media pot accelera dezbaterea publică, dar diplomația are propriul ritm, uneori lent, alteori surprinzător de rapid.