Chiar dacă conflictul nu s-a încheiat, discuțiile despre viitorul Ucrainei privesc deja cine va rămâne în prim-plan după terminarea războiului. Un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), efectuat între 19 septembrie și 5 octombrie 2025, întreabă ucrainenii cine și-ar dori să îi conducă în continuare și ce ar trebui să se întâmple cu liderii actuali.
Rezultatele sunt interesante și, în unele privințe, surprinzătoare: aproximativ 45% dintre respondenți nu ar vrea să îi vadă în politică nici pe actualul președinte Volodimir Zelenski, nici pe fostul președinte și lider de opoziție Petro Poroșenko. În același timp, 46% au o opinie mai nuanțată, polarizată: ar accepta ca unul dintre cei doi să rămână activ în politică, dar nu pe celălalt. Datele indică o înclinație mai mare spre Zelenski decât spre Poroșenko, 32% afirmă că ar dori ca Zelenski să rămână în politică, dar nu Poroșenko, în timp ce 14% susțin contrariul. Doar 9% dintre cei intervievați ar vrea ca ambii lideri să rămână implicați politic.
Sociologii semnalează și un alt aspect sensibil: 32% dintre respondenți ar dori ca Zelenski, Poroșenko sau ambii să fie urmăriți penal. Totuși, KIIS subliniază că acest procent nu este majoritar, 68% nu susțin urmărirea penală a celor doi. Prin urmare, majoritatea nu cere sancțiuni judiciare, ci pare să prefere alte modalități de a-i elimina din viața politică.
Comentariile directorului executiv al KIIS, Anton Hrushetskîi, aduc context suplimentar. El observă că există o așteptare clară: după război, ucrainenii doresc figuri noi la conducere. Nu înseamnă neapărat că opoziția actuală ar trebui să preia puterea, ci că publicul vrea prospețime în pozițiile de vârf. Mulți ar prefera ca Zelenski și Poroșenko să lase locul unor noi lideri. Remarcabil este tonul moderat al populației: majoritatea propune retragerea din politică ca soluție pașnică, fie pentru a se dedica activităților caritabile, proiectelor internaționale sau vieții de familie, iar doar un număr relativ mic cere pedepse severe sau acțiuni publice dure.
Această preferință pentru retragere pașnică, spune Hrushetskîi, se aliniază unui model de transformare democratică: integrarea practicilor civile, evitarea spectacolelor de pedeapsă și încurajarea unei tranziții ordonate. Aceasta nu exclude tensiuni politice, dar arată un electorat care, în linii mari, caută stabilitate și o schimbare fără spirale represive.
Sondajul KIIS conturează sentimentele societății ucrainene față de liderii emblematici: procentele, 45%, 46%, 32%, 14% și 9%, reflectă nu doar simpatii și antipatii, ci și preferințe privind modul de gestionare a tranziției politice după război. Observația că 68% nu susțin urmărirea penală este la fel de relevantă ca procentul celor care o cer.
KIIS a realizat sondajul între 19 septembrie și 5 octombrie 2025. Datele pot fi interpretate ca un semnal că ucrainenii doresc schimbare, dar nu neapărat răzbunare publică; preferă soluții care să permită reconstrucția politică și socială fără traume morale inutile. Rămâne întrebarea: cine vor fi noii lideri pe care îi caută publicul și ce competențe vor cere alegătorii pentru a reconstrui după război?
Fii primul care comentează