Kelemen Hunor discută despre finanțarea sănătății, despre mame şi despre cum excepțiile complică funcționarea sistemului public. În emisiunea de la Digi24, liderul UDMR a explicat de ce eliminarea excepțiilor privind plata CASS ar trebui privită ca o chestiune de echilibru bugetar şi social şi a propus alternative pentru stimularea natalității, legând observațiile de date demografice recente.
Președintele UDMR a afirmat că, dacă dorim venituri constante la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, nu ar trebui să existe excepții. Tema porneşte din discuțiile publice despre scoaterea mamelor de la plata CASS şi din propunerile de a include noi categorii scutite. Kelemen a arătat că scutirile reduc veniturile CNAS şi obligă la acoperirea sumei din alte surse. A mai spus că, în prezent, aproape jumătate din banii Casei se duc către spitale, iar din acei bani 85% sunt dedicați salariilor, ceea ce lasă puțin pentru serviciile oferite pacienților. Pe scurt, mai multe excepții ar subția fondurile disponibile pentru îngrijire.
Despre mame, el a spus că soluția pentru problema demografică nu este scoaterea lor din sfera plății CASS, ci oferirea unor stimulente clare şi obligatorii. Kelemen a amintit un fapt îngrijorător: anul trecut a fost cel mai slab an din punct de vedere al natalității în ultimele 110 ani pe teritoriul României. A subliniat şi un raționament simplu: cei care nu s-au născut nu vor plăti impozite, deci scăderea numărului de născuți are efecte pe termen lung asupra veniturilor la buget. Din acest motiv, creșterea natalității ar trebui stimulată, dar nu prin eliminarea plății CASS pentru mame; mai degrabă prin facilități suplimentare care să susțină familiile.
Kelemen a susținut şi poziția primarului Ilie Bolojan, care insista să nu se creeze excepții. Argumentul e simplu: odată deschisă calea excepțiilor, fiecare grup sau categorie îşi poate găsi un motiv să ceară scutiri, ceea ce complică gestionarea bugetară. În emisiune, liderul UDMR a explicat mecanismul practic: când o persoană primeşte o alocație, nu vorbim de salariu, însă acea sumă dintr-un procent rămâne prevăzută pentru a fi virată către Casa de Asigurări; sistemul ar trebui să aplice reguli unitare pentru toți.
Pe de altă parte, social-democrații au anunțat că vor depune la Parlament un proiect de lege pentru scutirea de la plata CASS a unor categorii precum veteranii de război, deținuții politici şi călugării. Reacția premierului Ilie Bolojan a fost precaută: trebuie verificat dacă există bani pentru astfel de măsuri, deoarece multiplicarea excepțiilor nu duce nicăieri din punct de vedere financiar. În ton uşor ironic se poate observa că subiectul reia aceeași dilemă: bunăvoință socială versus sustenabilitate bugetară.
Tema ridicată de declarațiile lui Kelemen atinge două axe importante: gestionarea resurselor publice pentru sănătate şi măsurile de politică demografică. Din partea UDMR vine mesajul că politici clare şi uniforme privind contribuțiile sunt necesare pentru a nu slăbi capacitatea CNAS de a finanța spitalele şi serviciile. În acelaşi timp, trebuie găsite instrumente de sprijin pentru familii care să nu dăuneze stabilității financiare a sistemului de asigurări.
Anul trecut, numărul de nașteri, perioada de 110 ani, sumele alocate spitalelor şi procentul de 85% alocat salariilor sunt repere concrete pe care declarațiile le-au folosit pentru a argumenta necesitatea unei abordări prudente. Discuția va continua în Parlament, unde se vor analiza proiectele şi implicațiile lor financiare.
Kelemen Hunor a pus în centrul dezbaterii problema banilor la CNAS şi a avertizat asupra efectelor multiplelor excepții. Creșterea natalității rămâne un obiectiv, dar el susține că soluțiile trebuie să fie bine gândite din punct de vedere financiar şi orientate către acordarea de facilități suplimentare, nu prin eliminarea contribuțiilor. Care credeți că ar fi un echilibru rezonabil între sprijinul pentru familii şi necesitatea de a menține stabile bugetele pentru sănătate?
Deci vrei spitale pline sau bebeluși? eu zic… daaa, ambele, dar nu pe spatele sănătății.