Kelemen Hunor afirmă că economia României abia se mișcă, iar acest lucru ne privește pe toți: declarațiile au fost făcute în România, la Antena 3 CNN, și vizează evoluția PIB-ului și deficitul bugetar pentru acest an și pentru anii următori. Istoric, România a alternat perioade de creștere rapidă cu corecții fiscale și crize externe, iar observațiile lui Kelemen reiau atât îngrijorările legate de mediul internațional, cât și probleme interne care încetinesc revenirea accelerată.
Președintele UDMR estimează că în 2025 creșterea economică va fi de cel mult 0, 2–0, 3%, ceea ce, după cum a afirmat, nu poate fi considerată o creștere reală, ci mai degrabă o stagnare exprimată în cifre. A explicat că România ar trebui să atingă un ritm de creștere de 2–2, 5% în 2026 pentru a recupera pierderile din perioada recentă. Contextul regional și internațional nu sunt foarte favorabile, dar Kelemen a subliniat că există și probleme interne care complică situația, adică aspecte pe care le putem controla mai direct decât factorii externi.
Referitor la deficit, liderul UDMR a estimat că la sfârșitul acestui an deficitul va fi în jur de 8, 3–8, 4%. A spus că un nivel sub 8% nu este realist în prezent și a explicat că reducerea cu un procent în doar cinci luni reprezintă deja o reușită, mai ales ținând cont că la începutul anului a avut loc campanie electorală, perioadă în care ajustările bugetare nu sunt prioritare. Această perspectivă servește și ca justificare pentru ritmul moderat al tăierilor: politicile fiscale necesită timp și predictibilitate pentru a fi eficiente.
Avertismentul lui Kelemen privind măsurile prea dure merită reținut: aplicarea austerității forțate poate avea efecte opuse, sporind inflația, reducând consumul și diminuând investițiile publice, ceea ce ar expune România riscului unei recesiuni tehnice. Prin urmare, el pledează pentru pași prudenți în ajustarea deficitului, menționând că țara dispune de un interval de 5–6 ani pentru a micșora treptat discrepanța dintre venituri și cheltuieli.
Pe tema angajamentului față de Comisia Europeană, reducerea deficitului la 7%, Kelemen a spus că pot avea loc negocieri pentru o mică abatere de la acest obiectiv, dar că el personal nu poartă aceste discuții. Ministrul finanțelor este cel care dialoghează zilnic cu reprezentanții Comisiei, iar, în opinia sa, dacă instituțiile europene observă un angajament serios, o viteză constantă și predictibilitate, există spațiu pentru negocieri.
Politica fiscală și stabilitatea economică sunt teme care necesită atât calcule riguroase, cât și un grad de realism politic. Reducerea deficitului cu câteva procente înseamnă nu doar cifre pe hârtie, ci decizii care influențează salariile, investițiile și serviciile publice. România se află la o cotitură: estimările, 0, 2–0, 3% creștere și un deficit de circa 8, 3–8, 4%, exercită presiune asupra guvernelor să găsească un echilibru între ajustarea fiscală și susținerea economiei reale. Ce măsuri credeți că ar fi mai eficiente pentru a menține stabilitatea fără a sufoca consumul și investițiile?
Fii primul care comentează