Kelemen Hunor discută despre tensiuni generate de piaţa muncii şi de retorica politică, iar dialogul are loc în România, în contextul unei pieţe a muncii care determină angajări din străinătate. Istoric, fluxurile de forţă de muncă au modelat economiile europene, de la muncitorii sezonieri din secolul XIX până la mobilitatea din Uniunea Europeană de astăzi, şi România nu face excepţie: companiile îşi caută angajaţii acolo unde îi găsesc.
Preşedintele UDMR a ripostat ferm la afirmaţiile deputatului Dan Tănasă, catalogându-le drept episoade de extremism care pot slăbi coeziunea socială. Într-un interviu accordat Digi24, Kelemen a spus că România înregistrează anual un deficit semnificativ de forţă de muncă, apreciat la 130.000–150.000 de persoane. Din acest motiv, antreprenorii apelează la angajarea de muncitori din Asia şi din alte zone, în special în sectoare precum servicii, construcţii şi HoReCa. El subliniază că nu este vorba despre migranţi clandestini, ci despre lucrători aduşi legal de firme româneşti. Se spune logic: persoana care repară o ţeavă sau lucrează la restaurant are acte şi salariu, nu eticheta „străin”.
Kelemen a atras atenţia că limbajul agresiv poate degenera. Atitudinile verbale dure, dacă nu sunt contracarate, pot escalada spre violenţă fizică, iar politicienii şi liderii de opinie au o responsabilitate specială. Mesajele extremiste pot prolifera în rândul cetăţenilor, de aceea este nevoie de o poziţionare clară şi de delimitare publică. El a mai subliniat că cei care vin să muncească în România nu sunt duşmani; o explicaţie transparentă a situaţiei, consideră Kelemen, îi poate determina pe oameni să accepte şi să înţeleagă realităţile pieţei forţei de muncă.
Kelemen Hunor a oferit cifre concrete, un deficit anual între 130.000 şi 150.000 de muncitori, şi a folosit platforma Digi24 pentru a transmite acest mesaj, concentrându-se atât pe cauzele economice, cât şi pe riscurile sociale generate de retorica extremă. Un aspect esenţial este că angajările din străinătate sunt făcute în mod legal de antreprenori români şi vizează sectoare vulnerabile la lipsa de personal, precum construcţiile şi HoReCa.
Kelemen Hunor vorbeşte direct despre intervalul 130.000–150.000 şi despre muncitorii aduşi legal. Politica comunicării publice şi maniera în care sunt prezentate problemele economice pot modela comportamente concrete ale cetăţenilor. Crezi că liderii politici ar trebui să răspundă mai transparent nevoilor pieţei muncii sau să acorde prioritate schimbării discursului public?
daaaa, treaba e clară: muncesc, noi bârfim.