Un magistrat federal din California a hotărât că desfăşurarea Gărzii Naţionale la Los Angeles, ordonată de preşedintele Donald Trump în această vară, a fost nelegală. Decizia are ecouri istorice, Legea Posse Comitatus din 1878 a fost creată tocmai pentru a ţine forţele armate separate de aplicarea legilor interne, iar acum reapare în discuţie în urma unor tentative prezidenţiale de a folosi personal militar pentru probleme de ordine publică şi imigraţie.
Tribunalul a concluzionat că prezenţa trupelor la Los Angeles a depăşit limitele permise. În iunie, administraţia a trimis în jur de 4.000 de membri ai Gărzii Naţionale şi 700 de puşcaşi marini ca răspuns la protestele legate de raidurile asupra imigranţilor. Judecătorul de district Charles Breyer a decis marţi că modul în care au fost folosite aceste forţe a încălcat Legea Posse Comitatus, care limitează implicarea militară în chestiuni civile. El a indicat acţiuni concrete ale militarilor, instalarea de perimetre de protecţie, blocarea traficului, controlul mulţimii şi alte operaţiuni similare, drept activităţi interzise prin lege în contextul aplicării ordinii publice. Breyer a emis o ordonanţă care suspendă anumite operaţiuni ale Gărzii Naţionale în California până pe 12 septembrie; este foarte probabil ca administraţia să facă apel.
Hotărârea nu se referă doar la Los Angeles: magistratul a atras atenţia asupra declaraţiilor recente ale preşedintelui privind utilizarea Gărzii Naţionale în alte oraşe şi a spus că există riscul ca administraţia să încerce să creeze, practic, o forţă de poliţie naţională condusă din Biroul Oval. Ca urmare, instanţa a interzis soldaţilor să efectueze arestări, reţineri, percheziţii, confiscări, patrule de securitate, controlul traficului, gestionarea mulţimii, colectarea de probe, interogatorii sau activităţi de tip informator. Aceste restricţii influenţează direct modul în care autorităţile federale pot interveni pe plan local în viitor.
Contextul politic este evident: Trump a folosit deja trupe ale Gărzii Naţionale în Washington DC şi a anunţat că ia în calcul trimiterea unor efective la Chicago. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a dat în judecată administraţia, susţinând că desfăşurarea trupelor s-a făcut fără respectarea procedurilor şi fără consultarea autorităţilor statale. Breyer a examinat şi această contestaţie şi a decis în favoarea lui Newsom, deşi Curtea de Apel a celui de-al nouălea circuit a dat anterior câştig de cauză administraţiei federale în iunie. Reacţiile oficiale au fost limitate: Casa Albă nu a comentat imediat, iar Departamentele Apărării şi Justiţiei au refuzat să ofere declaraţii pentru presă.
Hotărârea readuce în prim-plan limitele constituţionale între puterea federală şi autorităţile statale, şi în special linia care separă folosirea forţei armate de atribuţiile forţelor de ordine. Legea Posse Comitatus, adoptată în 1878 ca răspuns la abuzuri istorice, prevede excepţii foarte limitate, inclusiv autorizări explicite din partea Congresului. Cazul din California evidenţiază cât de repede o decizie executivă poate genera dispute juridice complexe între administraţii, guvernatori şi instanţe. Este semnificativ, şi, pentru unii, îngrijorător, că un text legislativ din secolul al XIX‑lea rămâne relevant în dezbaterile despre securitate şi imigraţie din secolul XXI.
Judecătorul Breyer a descris acţiunile administraţiei ca ridicând îngrijorări serioase privind intenţia de a folosi trupele pentru a încălca Legea Posse Comitatus şi în alte părţi ale Californiei, iar interdicţiile impuse sunt detaliate şi aplicabile în practică. Pe de altă parte, administraţia susţine, invocând precedente judiciare, că deţine anumite prerogative de a mobiliza forţe în situaţii de urgenţă. Miza este nu doar legală, ci şi politică: când şi în ce condiţii poate preşedintele să apeleze la forţe militare în interiorul graniţelor, fără a submina competenţele statale.
Decizia din acest proces şi eventualele apeluri vor stabili, probabil, mai mult decât soarta contingentului din Los Angeles; ele pot influenţa felul în care se vor desfăşura intervenţii similare în Washington, Chicago sau alte oraşe. Hotărârea reflectă un echilibru între necesitatea ordinii publice şi protecţia libertăţilor civile, între prerogativele federale şi autonomia statelor. Exemplul concret cu 4.000 de membri ai Gărzii Naţionale şi 700 de puşcaşi marini ilustrează amploarea forţei folosite şi motivele pentru care instanţele şi guvernatorii au intrat în dispută.
Legea Posse Comitatus din 1878 reapare ca un reper juridic esenţial. Ea interzice implicarea armatei în aplicarea legilor interne, cu excepţii autorizate de Congres. Nu este doar o chestiune tehnică de procedură; este o dezbatere despre controlul civil asupra forţelor armate şi despre interpretarea separaţiei rolurilor în situaţii de tulburare publică. În acest caz apar nume concrete precum Trump, Gavin Newsom şi judecătorul Charles Breyer, alături de cifre: 4.000 de membri ai Gărzii Naţionale şi 700 de puşcaşi marini în Los Angeles, iar ordonanţa judecătorească rămâne în vigoare până pe 12 septembrie. Probabil va urma un apel, iar disputa juridică s-ar putea extinde la nivel naţional.
Legea Posse Comitatus, rolul lui Gavin Newsom, decizia lui Charles Breyer, numărul trupelor şi data de 12 septembrie sunt elemente centrale ale acestei povestiri juridice şi politice. Crezi că instanţele ar trebui să stabilească mai clar limitele în care forţele militare pot interveni în oraşele americane?
breyer are dreptate, trump abuzează, vezi să nu ne trezim militarizați