Judecătorul federal Amit Mehta de la Washington a decis că Google deține un monopol în căutarea pe web, dar a respins solicitarea guvernului SUA de a separa compania prin extragerea Chrome și Android din grup. Hotărârea, legată de procesul inițiat în 2020, restrânge anumite practici exclusive, dar nu destramă imediat imperiul tehnologic; rezolvarea finală poate dura ani.
Cazul amintește de luptele antimonopol din secolul trecut, când autoritățile încercau să limiteze puterea marilor firme din diverse sectoare. Dispute asemenea arată cât e de complicat să aplici reguli vechi la produse noi: Google nu e doar un motor de căutare, ci include și browserul Chrome, sistemul de operare Android, servicii cloud și, recent, componente majore de inteligență artificială. Judecătorul a considerat că separarea forțată a Chrome și Android ar fi excesivă, însă a interzis acordurile exclusive prin care Google își consolidează poziția dominantă în distribuirea serviciilor sale.
Practic, Google nu mai poate încheia anumite tipuri de înțelegeri care împiedică competiția: aceasta vizează modul în care motoarele de căutare, Chrome și platformele de inteligență artificială precum Gemini sunt integrate și promovate. Totuși, partenerii, Apple sau Mozilla, de exemplu, pot în continuare primi plăți pentru a preinstala sau promova serviciile Google; decizia permite astfel de aranjamente, dar le supune unor reguli mai stricte.
Din proces a reieșit că Apple primește miliarde de dolari pentru ca Google Search să fie setat implicit pe iPhone, iar Mozilla depinde în mare măsură de veniturile din aceste parteneriate pentru browserul Firefox. În Uniunea Europeană utilizatorii sunt deja întrebați explicit ce motor de căutare preferă; instanța americană a refuzat însă impunerea unui mecanism similar în SUA care să oblige oferirea acelei opțiuni în mod explicit.
O parte semnificativă a hotărârii prevede că Google va trebui să partajeze anumite date cu rivalii săi. Este vorba despre segmente din indexul de căutare pe care Google îl construiește scanând internetul, precum și despre informații privind interacțiunile utilizatorilor. Aceste seturi de date sunt menite să ajute motoarele de căutare concurente, precum Bing sau DuckDuckGo, și firmele care dezvoltă produse AI, precum OpenAI sau Perplexity, să creeze alternative mai solide.
Reacțiile pieței au fost imediate: acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au urcat cu aproximativ 6, 7% în tranzacțiile after-hours, iar titlurile Apple au crescut cu aproape 3%, reflectând dependența veniturilor Apple de parteneriatul cu Google. Analiștii și foști oficiali au avut opinii diferite: unii au spus că hotărârea nu schimbă esențial mult lucrurile pentru Google, alții au văzut în decizie un succes parțial al guvernului pentru că judecătorul a recunoscut importanța afacerilor legate de inteligența artificială și a noilor concurenți.
Perplexity, de exemplu, și-a arătat deja interesul pentru o eventuală achiziție a Chrome dacă instanțele ar fi ordonat separarea browserului. Autoritățile americane, prin vocile unor oficiali precum adjuncta ministrului justiției Abigail Slater, au subliniat că măsurile urmăresc să stimuleze concurența în AI, iar guvernul analizează pașii următori. Google a spus că va examina hotărârea și și-a exprimat îngrijorarea privind impactul partajării datelor asupra confidențialității utilizatorilor.
Contextul procesului vine după ce, cu mai mult de un an în urmă, același judecător constatase existența unui monopol în căutarea web și aplicarea unor practici anticoncurențiale. Cea mai recentă hotărâre stabilește consecințele, dar nu încheie disputa: Google a anunțat intenția de a face apel, iar întregul demers se poate prelungi până la o rezoluție definitivă. Până atunci, interesul public și cel al pieței rămân concentrate pe modul concret în care se vor aplica noile restricții și ce efect vor avea asupra utilizatorilor, dezvoltatorilor de AI și companiilor tech.
Obligarea la partajarea unor segmente din indexul de căutare și a datelor de interacțiune sugerează o schimbare de paradigmă: competiția nu mai depinde doar de distribuție, ci și de accesul la informațiile care antrenează algoritmii. E un test pentru reglementatori, pentru instanțe și pentru companii precum Microsoft, OpenAI sau DuckDuckGo, care pot folosi aceste date pentru a-și îmbunătăți produsele. Rămân însă întrebări privind confidențialitatea datelor și modul în care aceste informații vor fi gestionate.
Judecătorul a confirmat monopolul Google, dar a considerat că despărțirea forțată ar fi prea dură pentru moment. Hotărârea impune totuși limite clare la practicile exclusive și deschide calea spre o competiție mai intensă în AI și căutare. Rămâne de văzut ce va decide instanța de apel și cât de rapid pot concurenții transforma accesul la date într-un produs competitiv. Impactul asupra prețurilor, inovației și confidențialității rămâne o discuție deschisă.
Textul menționează procesele din 2020, judecătorul Amit Mehta, companii precum Google, Alphabet, Apple, Mozilla, Microsoft, OpenAI, Perplexity și cifrele mișcărilor bursiere (6, 7% și aproape 3%). E clar că sunt implicate sume importante plătite de Google pentru preinstalări și că schimbările legale vor influența distribuția și dezvoltarea produselor digitale. Crezi că obligarea la partajarea indexului de căutare va conduce rapid la o concurență reală între motoarele de căutare și platformele AI?
da, bine că pune frâna, google prea făcea ce vroia, sper să fie mai corect acum
Mi se pare interesant că instanța recunoaște monopolul dar evită despărțirea — probabil ca să nu bage în belea o industrie întreagă, dar cine știe, poate doar amână adevărata decizie. Partajarea unor bucăți din index și date de interacțiune ar putea ajuta rivalilor să construiască ceva util mai repede, dar nu e magic: e nevoie de investiții serioase ca să transformi acele date în rezultate competitive, plus probleme reale de confidențialitate și costuri de infrastructură. Deci da, e un pas bun, dar nu vă așteptați la concurență reală peste noapte; poate în 2–3 ani vedem schimbări concrete, sau poate doar reglaje minore, vedem.