La Muzeul Național de Artă al României se deschid două expoziții temporare care pun în dialog trecutul local și experimentele artistice contemporane: József Klein și Școala de la Baia Mare și Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia, ambele inaugurate pe 18 septembrie 2025 la Galeria Națională a MNAR.
Expoziția dedicată lui József Klein, realizată în colaborare cu Muzeul Județean de Artă „Centrul Artistic Baia Mare”, aduce la parterul Galeriei Naționale o retrospectivă amplă: 80 de lucrări reunite pentru prima dată în București, alături de documente și obiecte provenite din atelierul artistului. Curatorii Alina Petrescu și Robert Strebeli oferă o perspectivă nouă asupra contribuției lui Klein la ceea ce s-a numit ulterior Școala de la Baia Mare. Lucrările provin din colecții publice din Satu Mare, Cluj, Târgu-Mureș și din colecții private din Budapesta și Paris, completând inventarul salvat din atelierul pictorului.
József Klein s-a născut în 1896 într-o familie modestă din județul Arad și a decedat în 1945. Copilăria marcată de lipsuri i-a orientat interesul către viața oamenilor de rând: scene cotidiene, portrete de muncitori și picturi cu rezonanță socială. A studiat la Budapesta, cu Károly Ferenczy și István Réti, dobândind atât tehnica impresionistă, cât și obiceiul lucrului în aer liber, alături de comunitatea artiștilor din Baia Mare condusă de János Thorma. Contactul cu Parisul i-a adus influențe foviste și legături cu curente europene precum Noua Obiectivitate, iar prima expoziție personală la Baia Mare, urmată de prezentări la Cluj și Arad, i-a conturat profilul de artist avangardist pentru epoca sa. Multe dintre opere au supraviețuit datorită intervenției protective a colegilor, iar unele piese au fost salvate în timpul Holocaustului de pictorul maghiar Kriszán János. Parcursul său evidențiază atât determinarea personală, cât și tensiunile vremii: discriminare, mobilitate artistică și adaptare la curente noi.
Expoziția va fi însoțită de o serie de evenimente: pe 19 septembrie va avea loc un atelier pentru copii intitulat Culoare și expresivitate, conceput ca un joc de memorie care stimulează observația atentă a unui tablou; în aceeași zi curatorul Robert Strebeli va susține o conferință. Pe 21 septembrie se organizează o vizită ghidată de Alina Petrescu, iar pe 25 octombrie un eveniment pentru adulți va plasa istoric și artistic Școala de la Baia Mare în context.
Cealaltă expoziție, Covoare Zburătoare – Thomas Ruff & Transilvania & Anatolia, curatoriată de Erwin Kessler, explorează întâlnirea dintre tradiție și tehnologie, dintre local și global, prin alăturarea covoarelor anatoliene istorice și a fotocovoarelor contemporane ale lui Thomas Ruff. MNAR prezintă 15 covoare anatoliene datate între secolele XVI–XVIII, împrumutate din colecțiile MNAR și Muzeul Național Brukenthal, alături de 15 lucrări din seria d.o.pe a fotografului german. Originea covoarelor din Transilvania este, de fapt, anatoliană: obiecte de rugăciune musulmane, realizate în regiuni precum Gördes și Selendi, care, pe drumul spre Europa, au ajuns să decoreze biserici protestante și interioare aristocratice, devenind semne ale statutului și obiecte de consum apreciate în Europa modernă timpurie. Transformarea lor din artefacte spirituale în bunuri estetice explică în mare parte farmecul și ambiguitatea lor culturală.
Thomas Ruff folosește instrumente digitale pentru a genera imagini fractale pe care le imprimă pe țesătură, realizând covoare cu aspect psihedelic: modele abstracte, culori puternice, forme care evocă organisme sau galaxii. Procedeul său combină imagini virtuale, calculate cu software fractal, cu materialitatea fizică a tesăturii, rezultând un obiect în care tehnologia digitală se întâlnește cu moliciunea palpabilă a lânii. Efectul este o fuziune surprinzătoare între virtual și tangibil, iar contrastul cu covoarele istorice ridică întrebări despre autenticitate, circulație culturală și consum.
Expoziția de fotocovoare include, pe lângă expunerea lucrărilor, o serie de prelegeri și programe educaționale. Vernisajul programului de evenimente debutează cu o prezentare a lui Thomas Ruff despre conceptul și procesul său de producție, urmată de o prelegere a dr. Agnes Ziegler despre conservarea și reutilizarea covoarelor anatoliene în bisericile evanghelice din Transilvania. Pentru 2026 sunt anunțate două conferințe: dr. Ömer Zaimoğlu va vorbi despre meșteșugul țesătorilor anatolieni, iar dr. Cosmin Ungureanu va aborda reprezentarea covoarelor orientale și de Transilvania în pictura italiană, olandeză și germană din secolele XVII–XVIII. Programul complet poate fi consultat pe site-ul mnar.ro.
József Klein și cele 80 de lucrări expuse readuc în prim-plan un artist format la Budapesta și implicat în dinamica artistică a Școlii de la Baia Mare, în timp ce Covoare Zburătoare confruntă textile istorice cu fotocovoare digitale semnate Thomas Ruff. Ambele expoziții ridică întrebări despre modul în care obiectele și imaginile circulă între contexte culturale, ce înseamnă valoarea estetică în funcție de întrebuințare și epocă și cum tehnologia contemporană rescrie, uneori în mod material, tradițiile materiale. Vizitatorii pot compara concret: numărul de piese (80 de lucrări Klein; 15 covoare istorice și 15 fotocovoare Ruff), perioadele expozițiilor (Klein: 18 septembrie – 30 noiembrie 2025; Ruff: 18 septembrie 2025 – 28 februarie 2026) și programul de evenimente aferent fiecărei secțiuni.
Thomas Ruff și colecțiile MNAR/Brukenthal, József Klein și Școala de la Baia Mare, toate acestea sugerează că istoria artei nu este doar un depozit inert, ci un teren viu de dialog între trecut și prezent. Cum se poziționează astăzi granițele dintre meșteșug, spiritualitate și obiect de consum când sunt privite alături de tehnologia digitală? Care dintre cele două expoziții te atrage mai mult să o vezi personal?
vreau să văd Ruff, dar Klein pare fain, ms.