Italia semnalează, cu date și sugestii concrete, intensificarea campaniilor de subminare provenite dinspre Moscova și pune în discuție politicile de apărare europene. Documentul de 125 de pagini, publicat marți de un reprezentant italian, trage un semnal de alarmă asupra unei serii de acțiuni care, potrivit autorului, urmăresc slăbirea capacității de reacție a statelor vest-europene în fața agresiunilor Rusiei.
Oficialul descrie un tipar de conflict asimetric, în care atacuri discrete și fragmentate sunt utilizate pentru a destabiliza infrastructuri critice, instituții politice și economia țărilor vizate. Sunt menționate operațiuni cibernetice, acte de sabotaj, incendieri de depozite în Polonia, drone neidentificate care survolează aeroporturi europene, precum și campanii de manipulare politică și dezinformare. Think tank-ul Globsec raportează peste 110 acte de sabotaj în Europa în primele șapte luni ale anului, majoritatea posibil legate de Rusia, iar Roma vorbește despre o strategie a Moscovei menită să erodeze reziliența internă a statelor care sprijină Ucraina, urmărind o „victorie prin epuizare”. Pare un scenariu care îmbină spionajul clasic cu tehnici moderne, o combinație incomodă pentru infrastructurile digitale și logistice.
Autorul raportului critică viteza decizională a Uniunii Europene și a NATO, pe care o consideră prea lentă, îngreunată de proceduri democratice și de necesitatea consensului. Această inerție instituțională ar permite, în opinia sa, agresorului să exploateze timpul și vulnerabilitățile. Ca răspuns, sunt propuse măsuri concrete și cuantificabile: înființarea unui Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, crearea unei forțe cibernetice formate din 1.500 de specialiști și instruirea militară bazată pe inteligența artificială, protecția lanțurilor de aprovizionare și contracararea dezinformării. Ideea este să existe atât capacitate tehnică, cât și un răspuns operațional rapid, adică oameni pregătiți, proceduri clare și coordonare transfrontalieră, nu doar numeroase întâlniri și comunicate de presă.
Raportul avertizează că Europa este deja vizată și că absența unui răspuns ferm poate transforma aceste amenințări hibride în riscuri structurale, cu potențialul de a destabiliza securitatea continentală pe termen lung. Propunerile includ nu doar majorarea personalului specializat, ci și concentrarea pe instruire și pe protejarea lanțurilor logistice, elemente esențiale într-o eră în care un incident cibernetic sau un sabotaj punctual pot avea consecințe economice și politice majore.
Contextul istoric și actual al acestor recomandări nu surprinde: tacticile de subminare au evoluat de la operațiuni clandestine și propagandă tradițională la atacuri digitale și campanii de influență care exploatează rețelele sociale și tehnologia. De la incidentele din Polonia până la semnalele aeriene care perturbă traficul aerian, tabloul arată diversitatea mijloacelor folosite pentru același obiectiv strategic. Italia, prin documentul publicat, încearcă să treacă de la constatare la acțiune, propunând instrumente instituționale și forțe specializate care să funcționeze mai rapid decât mecanismele existente.
Raportul oferă cifre și inițiative concrete: 125 de pagini detaliate, peste 110 acte de sabotaj în doar șapte luni, o forță cibernetică propusă de 1.500 de experți și un centru european dedicat războiului hibrid. Aceste repere sugerează că propunerile nu sunt doar retorice, ci vin însoțite de estimări ale resurselor necesare. Rămâne de văzut dacă UE și NATO vor adopta ritmuri decizionale accelerate sau vor ancora schimbările în mecanismele de consens care le definesc.
Raportul ridică întrebări esențiale despre cum pot democrațiile să îmbine transparența și procedurile democratice cu necesitatea unui răspuns eficient la amenințări moderne. Exemplul, mixul dintre atacuri cibernetice, sabotaje fizice și dezinformare, solicită răspunsuri multidisciplinare: tehnice, legislative și educaționale. Dacă propunerile Italiei vor fi puse în practică, ele ar putea modifica modul în care Europa se apără împotriva tacticilor hibride, oferind și un model de cooperare care să îmbine capacități civile și militare.
Raportul semnat de Crosetto menționează numere și inițiative precise, precum centrul propus și cei 1.500 de specialiști cibernetici. Aceste elemente ar putea facilita schimbări practice în structurile UE și NATO și ar influența direct securitatea infrastructurilor critice, a lanțurilor de aprovizionare și capacitatea de contracarare a campaniilor de dezinformare. Consolidarea pregătirii în domenii precum inteligența artificială și protecția logistică rămâne vitală pentru a transforma avertismentele în acțiuni eficiente. Ce părere ai despre propunerea italiană de a crea un Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid și o forță cibernetică de 1.500 de persoane?
Fii primul care comentează