Rusia amplifică campanii de propagandă și operațiuni psihologice îndreptate spre statele occidentale, în timp ce, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA, pare să se afle în etapa inițială, denumită „Faza 0”, a pregătirilor pentru un posibil conflict cu NATO. ISW indică faptul că Moscova desfășoară activități menite să creeze premise pentru un război de proporții mai mari, iar această tendință se manifestă atât prin metode clasice de propagandă, cât și prin operatiuni hibride contemporane, precum bruiajul GPS, atacuri electronice sau incursiuni cu drone în spațiul aerian european.
Războiul informațional și operațiunile hibride nu sunt fenomene noi: istoria consemnează campanii de dezinformare utilizate în conflicte interstatale, însă astăzi tehnologia le extinde aria de acțiune și le oferă o subtilitate crescută. ISW remarcă că, după invazia în Ucraina, Moscova a intensificat un ansamblu divers de acțiuni, sabotaje, incendii provocate, bruiaj și alte manevre, toate având scopul de a submina stabilitatea adversarilor și de a slăbi coeziunea alianțelor occidentale. Analiza semnalează o creștere a frecvenței și a organizării acestor incidente, cel mai recent și vizibil exemplu fiind incursiunea masivă cu drone în spațiul aerian polonez din septembrie.
ISW spune că Faza 0 este, în fond, o perioadă de pregătire: crearea condițiilor, testarea reacțiilor, cultivarea fricii și a neîncrederii în rândul populațiilor și liderilor occidentali. Analiștii avertizează însă că nu există încă certitudinea că Kremlinul a luat o decizie definitivă de a declanșa un conflict extins sau când s-ar produce acesta; în schimb, planificarea pe termen lung pare evidentă. În același sens, raportul semnalează o intensificare a declarațiilor și a dezinformărilor difuzate de Serviciul de Informații Externe al Rusiei, SVR, în ultimele săptămâni. Un exemplu menționat de ISW este acuzația SVR conform căreia Marea Britanie ar plănui să folosească soldați ruși care luptă pentru Ucraina pentru a comite acte de sabotaj, inclusiv un presupus plan de atac asupra unei nave ucrainene sau a unei nave civile într-un port european, prezentat ca o operațiune sub steag fals. Raportul afirmă că s-a susținut că echipament subacvatic produs în China urma să fie utilizat, urmând ca apoi China să fie acuzată de sprijinirea acestor agenți.
ISW subliniază că asemenea mesaje au scopul de a semăna dezbinare în societățile europene și de a slăbi voința colectivă a NATO, cu obiectivul de a reduce sprijinul occidental pentru Ucraina. O miză strategică, explică raportul, este determinarea țărilor occidentale să adopte decizii politice care, aparent, ar diminua implicarea în fața unor riscuri sporite, dar care, în realitate, ar putea servi intereselor ruse. În plus, campania hibrid are și un efect intern: prezentând actorii occidentali drept vinovați pentru amenințări sau atacuri, autoritățile ruse își pot justifica în fața populației propriile măsuri dure sau eventualele acțiuni militare viitoare.
De la incidentul din 10 septembrie cu drone în Polonia, mai multe state membre UE și NATO au raportat activități suspecte cu drone: Danemarca, Țările de Jos, statele baltice și România se numără printre cele care au semnalat astfel de evenimente. Moscova neagă orice implicare, iar oficiali ruși, precum Dmitri Medvedev, au utilizat canale publice pentru a transfera vina, sugerând, de exemplu, că anumite provocări ar fi fost organizate de Ucraina. ISW interpretează astfel de mesaje ca făcând parte dintr-un model mai amplu, în care acuzațiile repetate și variate pregătesc terenul informațional pentru acțiuni viitoare.
Această abordare combină instrumente tradiționale de propagandă cu tehnici moderne de război hibrid: operațiuni discrete, dezinformare deliberată și acțiuni care testează reacțiile frontierelor și ale societăților. Există o dublă intenție: externă, de a diviza și demoraliza aliații, și internă, de a construi un narativ care să legitimeze acțiunile Kremlinului în eventualitatea unei escaladări. Raportul ISW nu emite o predicție fermă privind momentul sau probabilitatea unui conflict total cu NATO, dar avertizează asupra unor tendințe clare care ar putea favoriza o astfel de evoluție.
ISW menționează nume și date specifice: raportul zilnic intitulat Russian Offensive Campaign Assessment, incidentul din 10 septembrie cu drone în Polonia și declarația SVR din 6 octombrie referitoare la o presupusă conspirație britanică. Aceste elemente ilustrează atât natura campaniilor de dezinformare, cât și succesiunea recentă a evenimentelor care amplifică îngrijorarea. Pe lângă acuzațiile directe, autorii raportului remarcă extinderea tiparului declarațiilor SVR și la țări precum Polonia, Moldova și Serbia, ceea ce sugerează o coordonare mai largă a mesajelor.
Analiza compară acțiunile și retorica: atacuri cu drone, bruiaj electronic, incendii provocate, acuzații de conspirații și campanii media. Toate acestea, luate împreună, schițează o strategie de pregătire și testare. Reacțiile țărilor afectate sunt variate, dar creșterea raportărilor indică o atenție sporită la nivelul aliaților. Rusia, la rândul ei, continuă să respingă responsabilitatea pentru multe incidente, în timp ce multiplică acuzațiile la adresa adversarilor.
Faptul că ISW folosește termenul Faza 0 pentru a descrie etapa actuală arată că se urmărește nu doar activitatea imediată, ci și cadrul conceptual în care aceste acțiuni ar putea escalada. Aici intervine miza politică și militară: cum reacționează statele NATO la operațiuni hibride? Cum se pregătesc societățile pentru efectele unei campanii informaționale prelungite? Răspunsurile la aceste întrebări vor decide dacă „pregătirile” rusești rămân la nivel de teste și provocări sau se transformă într-un conflict militar deschis.
Raportul ISW atrage atenția asupra unui peisaj informațional tot mai complex, în care acuzațiile, contr-acuzațiile și incidentele locale pot constitui piese într-un joc strategic mai amplu. Monitorizarea atentă, verificarea faptelor și cooperarea între state rămân esențiale pentru a reduce efectele dezbinării și pentru a contracara campaniile de dezinformare. Atunci când informația devine un teatru de luptă, reacțiile politico-militare și cele sociale trebuie calibrate cu precauție, pentru a nu amplifica involuntar mesajele pe care se încearcă contracararea.
ISW menționează date și exemple concrete, raportul Russian Offensive Campaign Assessment, 10 septembrie (incursiunea cu drone în Polonia), 6 octombrie (declarația SVR) și referiri la statele afectate: Marea Britanie, Polonia, Moldova, Serbia, Danemarca, Țările de Jos, statele baltice și România. Aceste repere oferă puncte de referință pentru monitorizarea evoluției. Cum pot folosi publicul aceste informații? Ele ajută la identificarea tiparelor, la înțelegerea riscurilor și la generarea de presiune publică pentru măsuri de informare și consolidare a apărării cibernetice și electronice.
Raportul ridică întrebări privind limitele escaladării și modul în care narativele pot influența deciziile politice. O campanie de dezinformare bine orchestrat ar putea eroda susținerea pentru politici externe, alimenta teama și forța schimbări strategice fără un singur schimb de focuri. Rămâne de urmărit dacă țările vizate vor rămâne reziliente în fața acestor tactici și dacă instrumentele de apărare, de la sancțiuni la cooperare informativă, vor fi suficiente pentru a reduce impactul operațiunilor hibride.
Faza 0, așa cum o desemnează ISW, este un termen central care marchează începutul unei strategii mai ample și mai subtile de pregătire. Urmărind datele și incidentele invocate, observatorii pot înțelege mai bine modul în care se construiește un mediu informațional favorabil unei posibile escaladări și ce pârghii rămân disponibile pentru a contracara această dinamică.
Raportul Russian Offensive Campaign Assessment, incidentul cu drone din 10 septembrie și declarația SVR din 6 octombrie sunt repere concrete folosite de ISW pentru a descrie această fază de pregătire. Ce măsuri credeți că ar trebui prioritare pentru a contracara campaniile hibride: consolidarea rezilienței mediatice, întărirea capacităților electronice și cibernetice sau o coordonare politică mai strânsă între statele NATO?
Fii primul care comentează