Piața imobiliară din România continuă să ofere surprize: cine cumpără și cât plătește depind tot mai mult de oraș și de evoluția salariilor locale. Analiza Storia din octombrie 2025 arată clar care zone stau mai bine și care întâmpină probleme la achiziția unei garsoniere sau a unui apartament, iar detaliile pe județe conturează o hartă a accesibilității imobilelor utilă dacă te gândești la mutare sau doar la interes statistic.
În timp, raportul dintre prețurile cerute pentru locuințe și salariile medii nete a devenit un indicator util pentru a înțelege piața dincolo de titluri despre creșteri de preț. Storia a comparat prețurile medii pe metru pătrat listate în octombrie 2022, 2023, 2024 și 2025 cu salariile medii nete județene (ultimul reper: august 2025), convertite în euro după cursul mediu BNR din lunile respective. Analiza a luat în calcul suprafețele minime legale pentru garsonieră (37 mp), apartament cu două camere (52 mp) și cu trei camere (66 mp), conform Legii locuinței, și a calculat câte salarii medii nete anuale sunt necesare pentru achiziția fiecărui tip de locuință în zece județe reprezentative plus București.
Concluzia: Bucureștiul și Ilfovul apar, poate surprinzător pentru unii, ca cele mai accesibile zone în raport cu salariul mediu. Pentru o garsonieră de 37 mp, un locuitor din Capitală sau din Ilfov are nevoie de echivalentul a 4, 3 salarii medii nete anuale. La polul opus e Clujul, unde aceeași garsonieră costă în jur de 7, 1 salarii medii nete anuale. Motivul este simplu: prețurile din Cluj se numără printre cele mai ridicate din țară, iar salariul mediu net nu compensează această diferență. Situații similare, dar mai puțin accentuate, se găsesc în Bihor și Dolj, unde garsonierele necesită 6, 9, respectiv 6, 8 salarii medii pe an.
Diferențele se păstrează și la apartamentele de două și trei camere. Bucureștenii și ilfovenii mențin cele mai bune raporturi: aproximativ 6 salarii medii anuale pentru două camere și 8, 7 pentru trei camere. Clujul rămâne cel mai puțin prietenos pentru cei care vor două camere, cu 10, 7 salarii medii anuale. Și pentru trei camere, Constanța, Dolj și Brașov cer peste 11 salarii, valoare apropiată de cea din Cluj (11, 5), ceea ce arată că în multe județe trecerea de la două la trei camere implică un salt de cost adesea mai mare decât în Cluj.
Privind evoluția din ultimii trei ani (octombrie 2022, octombrie 2025), Constanța se remarcă ca singurul județ cu o îmbunătățire semnificativă a accesibilității: garsonierele sunt cu aproximativ 7% mai accesibile față de 2022. Aceasta în pofida unei creșteri a prețului mediu pe metru pătrat cu 28%, până la aproape 1.950 euro/mp; explicația este majorarea salariului mediu net local cu circa 42%, la aproape 4.900 lei. În Brașov, Timiș și Bihor s-a observat, de asemenea, o ușoară îmbunătățire a accesibilității, însă mult mai moderată.
La capătul opus se situează Sibiu, unde locuințele au devenit considerabil mai puțin accesibile: prețurile au urcat cu 39% până la circa 1.850 euro/mp, în timp ce salariile au crescut doar cu 26%, la aproximativ 5.350 lei. Ca efect, o garsonieră necesita 4, 8 salarii medii în 2022, dar 5, 4 salarii în octombrie 2025, adică o deteriorare a accesibilității de 12, 5%. Decline importante apar și pentru apartamentele mai mari din Sibiu: două camere cu 13, 4% mai puțin accesibile și trei camere cu 14, 1%.
Situația din București și Cluj arată că nu doar prețurile contează, ci și evoluția salariului mediu net. În Capitală, prețurile medii au crescut cu 34% din 2022, până la aproximativ 2.150 euro/mp, iar salariul mediu net a urcat cu 30% în aceeași perioadă. Diferența a produs o reducere a accesibilității cu 4, 3%: acum sunt necesare 4, 9 salarii medii anuale pentru o garsonieră, față de 4, 7 în 2022. Un factor suplimentar a fost scăderea abruptă a salariului mediu din București între martie 2025 (aprox. 7.600 lei) și august 2025 (6.800 lei), adică o reducere de 11% în doar cinci luni. Storia arată că, dacă salariul ar fi rămas la nivelul din martie, accesibilitatea ar fi fost cu circa 6% mai bună decât situația reală.
Clujul a înregistrat un tipar asemănător, dar mai puțin pronunțat: salariul mediu net a scăzut de la 6.900 lei în martie 2025 la 6.500 lei în august 2025, iar acest recul a transformat o potențială îmbunătățire într-o deteriorare a accesibilității. Practic, dacă salariile ar fi rămas la nivelul din martie, clujenii ar fi avut nevoie de 6, 6 salarii anuale pentru o garsonieră, sugerând o ușoară ameliorare față de 2022; în realitate însă, sunt necesare 7 salarii medii anual.
Pe lângă fluctuațiile de preț și salarii, analiza amintește și alți factori care influențează accesibilitatea: devalorizarea leului față de euro cu aproximativ 2, 8% în ultimii trei ani, creșterea salariului minim brut în construcții cu 53% între 2022 și 2025 (de la 3.000 la 4.582 lei), precum și majorările de preț la materialele de construcții. Toți acești factori au pus presiune pe costurile dezvoltatorilor și, implicit, asupra prețurilor cerute pe piață.
Storia, platforma care a realizat analiza, este cea mai vizitată platformă imobiliară din România, cu cele mai multe anunțuri de vânzare și închiriere. În 2022 a lansat și un instrument care evaluează calitatea vieții în cartiere pe baza a 17 criterii, combinând date obiective și percepții colectate de la peste 109.000 de respondenți.
Analiza evoluției accesibilității între 2022 și 2025 oferă cifre clare: Constanța are acum garsoniere cu 7% mai accesibile; Sibiu înregistrează o degradare de 12, 5% pentru garsoniere și peste 13% pentru apartamentele de două-trei camere; Bucureștiul a înregistrat o scădere a accesibilității cu 4, 3% pe fondul creșterii prețurilor și al unei scăderi recente a salariului mediu; Clujul rămâne cel mai puțin accesibil județ analizat pentru garsoniere, necesitând 7, 1 salarii medii anuale.
Aceste cifre evidențiază două teme importante: diferențele teritoriale mari în privința puterii de cumpărare și rolul evoluției salariilor în menținerea sau pierderea accesibilității locuințelor. Creșterea prețurilor în sine nu condamnă automat accesibilitatea, dar dacă salariile nu țin pasul, raportul se înrăutățește rapid. Exemplul Constanței arată că o majorare salarială puternică poate compensa scumpirile, în timp ce cazul Sibiului ilustrează contrariul: prețuri care avansează mai rapid decât veniturile reduc accesibilitatea.
Pe baza datelor Storia, care includ comparații pe județe (Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Iași, Ilfov, Sibiu, Timiș și București), devine clar că deciziile despre unde și când să cumperi o locuință trebuie luate în considerare nu doar prețurile actuale, ci și trendurile salariale locale și factorii macroeconomici precum cursul euro sau costurile din construcții. E o imagine utilă pentru oricine planifică o achiziție, o relocare sau o strategie pe termen mediu.
Datele concrete (prețuri medii pe mp, salarii medii nete, raportul salariu anual / tip locuință) sunt cele care pot clarifica strategia de cumpărare. Ce județ ți se pare mai atractiv acum, având în vedere că Bucureștiul și Ilfovul oferă accesibilitate relativă, iar Constanța pare o excepție pozitivă în ultimii trei ani?
Fii primul care comentează