Analiza Storia ilustrează evoluția prețurilor locuințelor în marile orașe ale României în ultimii ani, de la septembrie 2019 până în septembrie 2025, și identifică factorii locali și naționali care au influențat aceste variații. Prezentăm tendințele pentru Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, București și celelalte reședințe importante, oferind cifre pe metru pătrat și explicând legătura cu pandemia, inflația și turismul.
Pe parcursul celor șase ani analizați de platforma imobiliară Storia, prețurile apartamentelor au urcat în toate cele zece orașe urmărite, însă ritmul a fost diferit de la o localitate la alta. Brașov și Sibiu se remarcă: prețurile s-au dublat între septembrie 2019 și septembrie 2025, cu creșteri de peste 103%, ajungând la 2.203 euro/mp în Brașov și 1.921 euro/mp în Sibiu. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș, cu 3.175 euro/mp în septembrie 2025, înregistrând o majorare de 93% în cei șase ani. Oradea a crescut cu 88%, până la 1.884 euro/mp, iar Craiova și Arad au înregistrat creșteri de peste 80%. La capătul opus se situează Timișoara, cu o creștere mai moderată de 53%, până la 1.891 euro/mp.
Dacă împărțim intervalul în două perioade câte trei ani, apar dinamici distincte. În primii trei ani, septembrie 2019–septembrie 2022, Brașov a avut cel mai puternic avans procentual, de la 1.083 la 1.650 euro/mp (52%). Creșteri semnificative au fost și în Cluj-Napoca, Sibiu și Arad, peste 45%. Bucureștiul a consemnat un avans de 30% în acea perioadă, de la 1.187 la 1.548 euro/mp. Pandemia și extinderea muncii la distanță au avut un impact clar: preferința pentru locuințe mai mari sau pentru case în zone periferice a schimbat opțiunile cumpărătorilor și a stimulat anumite segmente ale pieței.
În perioada septembrie 2022–septembrie 2025, toate orașele au continuat să crească, dar nu la același ritm. Bucureștiul a crescut din nou cu 30% în acești trei ani, până la 2.017 euro/mp, aceeași rată ca în intervalul anterior. Surprizele au venit din partea orașelor turistice: Constanța a urcat cu 43%, până la 2.257 euro/mp, depășind Brașov și București în ierarhia prețurilor și situându-se pe locul al doilea, după Cluj. Sibiu a înregistrat o creștere de 40%, iar Craiova, Oradea și Iași au avut avansuri notabile (peste 35%). Timișoara și Arad au înregistrat cele mai mici creșteri procentuale din această perioadă, 28% și, respectiv, 24%.
Contextul macroeconomic a avut un rol important între 2022 și 2025. Inflația anuală a urcat puternic, atingând un vârf de 17% în noiembrie 2022, apoi scăzând sub 10% după septembrie 2023, pentru ca din iunie 2025 să urce din nou aproape de 10%. BNR a majorat dobânda de politică monetară, ceea ce a dus la creșterea indicelui IRCC utilizat la calculul dobânzilor ipotecare; după vara lui 2022 IRCC a fost sub 2%, iar din 2023 a rămas aproape de 6%, depășindu-l chiar în octombrie 2025. Aceste condiții au influențat apetitul pentru credit și, indirect, cererea pe piața imobiliară.
Un factor local important a fost creșterea turismului și interesul pentru relocare în orașe cu acces la natură. Sibiu, Brașov și Constanța au beneficiat de un flux mai mare de vizitatori și de cumpărători care caută fie investiții pentru închiriere pe termen scurt, fie mutări permanente. Astfel, combinația dintre randamentul potențial al închirierilor și calitatea mediului a condus la accelerarea creșterilor în aceste piețe.
Privind agregatul zonelor analizate, prețul mediu ponderat al apartamentelor din cele 10 orașe a urcat de la 1.232 euro/mp în septembrie 2019 la 2.131 euro/mp în septembrie 2025, un plus total de 73%. În aceeași perioadă, inflația cumulată a fost de 48%, iar salariul mediu net la nivel național a crescut cu aproximativ 75% între septembrie 2019 și august 2025 (de la 3.082 lei la 5.387 lei). Prin urmare, creșterea prețurilor locuințelor a evoluat într-un ritm apropiat de cel al salariilor medii, dar peste inflație. În practică, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a ajustat aproape în paralel cu prețurile medii ale apartamentelor în aceste orașe.
La nivel regional, deși creșterile procentuale din România au fost frecvent mai mari, prețurile nominale rămân sub cele din capitalele Europei Centrale și de Est. Raportul Deloitte arată că între 2019 și 2024 capitale precum Viena sau Praga au prețuri pe metru pătrat mult mai ridicate: Viena a avut un avans de 32%, dar prețul pe metru pătrat rămâne de cel puțin trei ori mai mare decât în București, iar Budapesta a înregistrat o creștere de 83%, dar rămâne la un nivel nominal superior celui din București.
Storia, platforma care a furnizat datele, este lider local în anunțuri imobiliare și pune la dispoziție instrumente pentru compararea cartierelor, inclusiv un index al calității vieții care evaluează factori precum traficul, calitatea aerului, siguranța și accesul la infrastructură. Acest tip de informații sprijină cumpărătorii și chiriașii să ia decizii mai bine informate într-o piață în continuă mișcare.
Date concrete din material: Brașov 2.203 euro/mp (septembrie 2025), Sibiu 1.921 euro/mp, Cluj-Napoca 3.175 euro/mp, Constanța 2.257 euro/mp, București 2.017 euro/mp; creșterea medie ponderată 73% între 2019 și 2025; inflația cumulată 48% în aceeași perioadă; salariul mediu net +75% între septembrie 2019 și august 2025; IRCC aproape de 6% din 2023 și depășit în octombrie 2025.
Analiza evidențiază două idei principale: pe de o parte, legătura strânsă dintre factorii macroeconomici (inflație, dobânzi) și accesibilitatea locuințelor; pe de altă parte, rolul elementelor locale precum turismul, calitatea mediului și preferințele de relocare în modelarea cererii pe piețe specifice. Pe scurt, piețele din orașele turistice sau cele cu calitate a vieții în creștere au evoluat mai rapid decât centrele economice tradiționale, iar ajustările salariale au urmat aproape același ritm ca majorările de preț.
Ce crezi: în următorii trei ani va conta mai mult oferta de locuințe noi sau costul finanțării pentru cei care caută să cumpere apartamente?
Fii primul care comentează