Ministrul apărării israelian Israel Katz a solicitat armatei să neutralizeze toate tunelurile Hamas din Fâșia Gaza imediat după eliberarea ostaticilor încă reținuți în enclavă. Subiectul readuce în prim-plan un vechi punct fierbinte al regiunii: tunelurile subterane au fost folosite decenii la rând pentru operațiuni militare și logistice și redevin acum centrul unei operațiuni coordonate internațional, cu Statele Unite în rol de supraveghere.
Katz a declarat duminică pe platforma X că miza principală pentru Israel după eliberarea ostaticilor este distrugerea acestor tuneluri, pe care le-a catalogat drept teroriste. El a afirmat că a cerut forțelor armate să se pregătească pentru misiune și a legat această decizie de principiul convenit al demilitarizării Gazei și dezarmării Hamas. Practic, planul prevede ca, după ce o parte a ostaticilor vor fi eliberați, etapa următoare să vizeze înlăturarea infrastructurii subterane care a facilitat atacuri și transporturi de materiale.
Ministrul a precizat că operațiunea nu va fi unilaterală, ci se va derula printr-un mecanism internațional ce urmează a fi stabilit sub conducerea și supravegherea Statelor Unite. Aceasta urmărește să ofere legitimitate și coordonare externă unei sarcini tehnice și politice complexe, având în vedere sensibilitatea zonei și implicațiile pentru securitatea regională.
Situația ostaticilor rămâne critică: procedura de eliberare a celor 48 de persoane încă reținute în Gaza este programată să înceapă luni dimineață, a transmis coordonatorul israelian pentru situația ostaticilor, Gal Hirsch, familiilor celor capturați. Din cei 48, se estimează că aproximativ 20 ar mai fi încă în viață, cifră care scoate în evidență urgența și delicatețea operațiunii umanitare.
Dezarmarea și demontarea infrastructurii militare a Hamas figurează și în acordul recent negociat între grupare și Israel. Conform acelui acord, odată cu intrarea în vigoare a armistițiului, Hamas și milițiile palestiniene au la dispoziție 72 de ore pentru a elibera ostaticii din Gaza. Armistițiul a intrat în vigoare sâmbătă la prânz, iar calendarul acțiunilor următoare depinde strâns de respectarea acestor termene.
Alegerea tunelurilor ca obiectiv principal vine pe fondul unui lung istoric în care astfel de galerii au servit atât scopuri militare, cât și civile. Distrugerea lor ridică însă probleme tehnice și politice: cum va fi redus riscul de victime civile, cine va verifica efectele reale ale demilitarizării și ce instrumente vor utiliza echipele coordonate de SUA pentru a garanta că operațiunea rămâne strict militară fără a afecta infrastructura civilă esențială. Pentru Israel, neutralizarea acestor rețele subterane este considerată o condiție necesară pentru securitatea pe termen lung.
Operațiunea anunțată va fi monitorizată la nivel internațional, în timp ce familiile ostaticilor și autoritățile rămân în alertă, sperând că etapele prevăzute în acord vor fi implementate rapid și conform planului. În practică, multe lucruri depind de cooperarea părților implicate și de capacitatea mecanismului de supraveghere de a gestiona atât aspectele logistice, cât și pe cele politice.
Procesul aflat în desfășurare, cu cifre concrete, 48 de ostatici, circa 20 posibil în viață, termenul de 72 de ore și intrarea în vigoare a armistițiului sâmbătă la prânz, ilustrează cât de precise sunt așteptările diplomatice și militare pentru perioada imediat următoare. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate măsurile de demilitarizare și ce rol concret vor avea echipele aflate sub supraveghere americană în eliminarea tunelurilor.
Mecanismul internațional condus de Statele Unite va stabili pașii tehnici și de verificare necesari pentru a transforma promisiunile acordului în realitate. În acest context, numele Israel Katz, cifra 48 și termenul de 72 de ore devin repere esențiale pentru oricine urmărește evoluția situației din Gaza. Ce efect crezi că va avea supravegherea americană asupra implementării demilitarizării?
Interesant că se pune accent pe tuneluri, dar rămân câteva chestii: tunneling-ul ăsta e vechi, a servit și nevoi civile uneori, nu doar atacuri; cum vor separa clar ce e militar de ce e folosit de populație? și apoi supravegherea americană — ok, dar cine verifică verificatorii? adică legitimitate e una, presiune politică e alta, deci trebuie transparență reală, nu doar comunicate; în plus, dacă sunt distruse masiv galerii, riscăm să afectăm fântâni, structuri subterane, poate chiar rămășițe arheologice — cine are expertiza tehnică și clauzele de compensare? nu prea-mi place că totul sună grăbit, sper doar ca planul să includă experți independenți și garanții pentru civili, altfel rămâne mult pe hârtie.