Este evident că negocierile care au condus la încetarea focului între Israel și Hamas au repercusiuni semnificative atât pentru populație, cât și pentru peisajul politic regional. Acordul, care prevede predarea ostaticilor reținuți în Fâșia Gaza și o serie de eliberări de deținuți palestinieni, a intrat în vigoare vineri la ora locală 12:00 și deschide o fereastră de 72 de ore pentru schimburi și transferuri menite să diminueze, cel puțin temporar, tensiunile acumulare după atacurile din octombrie.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a informat vineri că, din totalul ostaticilor din Gaza, 20 sunt în viață, iar 28 au murit. Este pentru prima dată când autoritățile israeliene confirmă decesul a doi dintre ostaticii despre care anterior nu se știa, un student nepalez și un soldat israelian, conform relatărilor din presă. Armata a precizat că, după intrarea în vigoare a încetării focului, ostaticii vor fi eliberați în termen de 72 de ore, aceasta fiind una dintre condițiile esențiale ale acordului sprijinit de Statele Unite.
Un aspect important al înțelegerii îl reprezintă lista celor 250 de deținuți palestinieni condamnați la închisoare pe viață, ale căror nume au fost făcute publice vineri de Ministerul Justiției din Israel, după aprobarea acordului de către cabinet. Dintre aceștia, 15 urmează să fie eliberați în Ierusalimul de Est, 100 în Cisiordania, iar 135 vor fi expulzați. Negocierile au adus și modificări de ultim moment: 11 deținuți afiliați Fatah au fost înlocuiți cu membri ai Hamas, la solicitarea părților implicate.
Printre numele care lipsesc se numără Marwan Barghouti, figura proeminentă a Fatah încarcerată pentru implicare în atacuri mortale din timpul celei de-a doua Intifada, dar și liderul Frontului Popular Ahmad Sa’adat, precum și personalități marcante ale Hamas ca Ibrahim Hamed și Hassan Salameh. Au existat presiuni pentru includerea unor astfel de lideri în lista de eliberări, însă acestea nu s-au concretizat în documentul final.
Pe lângă cei 250 de deținuți de securitate, acordul prevede eliberarea a aproximativ 1.700 de persoane arestate după atacul din 7 octombrie, care nu au fost implicate direct în acesta. Acești deținuți vor fi fie trimiși înapoi în Fâșia Gaza, fie exilați în străinătate, în funcție de prevederile operaționale și logistice care vor fi implementate în următoarele 72 de ore.
Pe lista de eliberare figurează Iyad Abu al-Rub, descris ca fost comandant al Jihadului Islamic Palestinian din zona Jenin, implicat în coordonarea unor atacuri soldate cu victime. Pentru o parte a publicului, includerea unor figuri asociate unor atacuri violente poate părea controversată, iar deciziile privind cine rămâne și cine pleacă reflectă echilibrul fragil dintre presiunile politice și necesitatea obținerii acordului pentru încetarea ostilităților.
Pe plan diplomatic, presa israeliană a relatat că fostul președinte american Donald Trump va ajunge luni dimineață la Tel Aviv, cu aterizare estimată pe Aeroportul Ben Gurion în jurul orei 09:00, și va fi întâmpinat oficial. Vizita va fi însă mai scurtă decât fusese planificată inițial, din motive logistice legate de organizare la ultimul moment, iar, conform declarațiilor anterioare, nu va include o deplasare în Gaza. După sosire, Trump este așteptat la Knesset, în Ierusalim, pentru un discurs ce va preceda sărbătoarea Simchat Torah, care începe luni seara.
Acordul pare conceput pentru a atinge două obiective clare: eliberarea ostaticilor rămași și crearea bazelor pentru încetarea pe termen lung a războiului din Gaza, deși multe detalii operaționale rămân sensibile și supuse negocierilor din culise. Publicarea listelor și deciziile privind cine este eliberat sau exilat demonstrează cât de complicate sunt compromisurile: unii deținuți cu profil înalt nu apar pe liste, în timp ce alții, cu trecut violent documentat, au fost incluși, ceea ce va genera dezbateri la nivel internațional și local.
Concluzia oferă un alt unghi de reflecție: 250 de deținuți, 1.700 de persoane arestate după 7 octombrie și 72 de ore stabilite pentru schimbul ostaticilor indică nu doar o măsură de urgență, ci și limitele în care diplomația poate acționa sub presiune. Negocierile au redistribuit responsabilități și ridică întrebări practice despre reintegrare, securitate și semnificația simbolică a eliberărilor. Un element concret din text este lista celor 250 de deținuți publicată de Ministerul Justiției; acea listă spune multe despre compromisurile politice făcute și despre obstacolele rămase pentru o pace durabilă. Cum vor influența aceste schimburi pozițiile politice interne din Israel și Palestina în săptămânile următoare?
Fii primul care comentează