Irlanda se confruntă cu o problemă practică: cum să susțină expansiunea rapidă a centrelor de date fără a periclita stabilitatea rețelei electrice și, în același timp, să-și păstreze credibilitatea în privința angajamentelor climatice. Decizia recentă de a permite, în condiții excepționale și temporare, conectarea directă a acestor centre la centrale pe gaz reflectă tocmai această tensiune dintre necesarul imediat de energie și obiectivele pe termen lung privind decarbonizarea.
În ultimii ani, Irlanda a devenit un hub important pentru centrele de date din Europa, atrăgând investiții substanțiale și consumând tot mai multă energie. Ca răspuns la presiunea exercitată asupra rețelei, autoritățile elaborează politici care ar permite construirea unor „linii private” ce leagă direct centrele de date de centrale pe gaz natural. Măsura este concepută ca temporară și aplicabilă doar în situații excepționale, o soluție de rezervă mai degrabă decât o schimbare permanentă de direcție. Este, dacă vreți, echivalentul energetic al unui furtun conectat la o rezervă de urgență: funcționează, dar nu este recomandabil să te bazezi pe el pe termen nelimitat.
Guvernul susține că această excepție va accelera, în paralel, dezvoltarea surselor regenerabile și a capacităților de stocare a energiei, astfel încât dependența de combustibili fosili să scadă pe măsură ce rețeaua devine mai robustă. Oficialii Departamentului pentru Climă, Energie și Mediu afirmă că scopul politicii este tocmai stimularea energiei verzi, ceea ce sună bine pe hârtie. Criticii însă pun semne de întrebare asupra coerenței dintre aceste planuri și angajamentele climatice pe care Irlanda le-a asumat. Paul Deane de la University College Cork atrage atenția că există puține planuri concrete care să evidențieze modul în care ambițiile de lider în sustenabilitate se vor armoniza cu expansiunea în domeniul inteligenței artificiale și al centrelor de date. Pe scurt: nu poți promite două lucruri majore fără să arăți harta care le leagă.
Datele indică faptul că ponderea energiei consumate de centrele de date în Irlanda este cea mai ridicată din Europa și continuă să crească, conform analizei ICIS. Extinderea digitală are un cost ascuns: infrastructura electrică trebuie adaptată, iar în absența unei creșteri rapide a capacității regenerabile, soluțiile pe bază de gaz par inevitabile pe termen scurt. De altfel, în martie guvernul a aprobat și construirea unui terminal de urgență pentru gaz natural lichefiat, semnalând o orientare temporară spre consolidarea securității energetice, chiar dacă aceasta implică amânarea unor obiective climatice.
Experți precum Steph Unsworth de la Aurora Energy Research susțin că, pe termen lung, după ce restricțiile din rețea vor fi eliminate și barierele pentru sursele regenerabile vor dispărea, direcția va reveni spre energia verde. Până atunci însă, combustibilii fosili rămân soluția de avarie. Proiectul de lege care va reglementa aceste linii private trebuie adoptat de Parlament, iar procesul legislativ ar putea dura până la finalul anului 2026, ceea ce lasă o perioadă îndelungată în care deciziile pragmatice vor modela mixul energetic.
Schimbarea planurilor energetice irlandeze confruntă două realități: pe de o parte, necesitatea imediată de a asigura alimentarea centrelor de date care susțin economia digitală; pe de altă parte, angajamentele ferme de reducere a emisiilor și tranziție către regenerabile. Exemplele concrete din text, instituții precum Departmentul pentru Climă, Energie și Mediu, University College Cork, firme de analiză ca ICIS, proiectul terminalului pentru GNL și termenul legislativ 2026, arată că deciziile politice vor fi determinate de echilibrul între securitatea energetică și obiectivele climatice. Cum considerați că ar trebui să acționeze autoritățile pentru a nu sacrifica nici securitatea energetică, nici credibilitatea climatică?
Fii primul care comentează