Iranul a revenit în centrul atenției după valul de proteste care a cuprins mai multe orașe, iar evenimentele se desfășoară în condițiile în care autoritățile au întrerupt accesul la internet și la telefonie, complicând astfel aprecierea reală a situației. Protestele trebuie privite și în lumina mișcărilor anterioare, de la revoluția din 1979 până la Mișcarea Verde din 2009, perioade în care restricțiile informaționale și reacțiile ferme ale statului au influențat cursul conflictelor; acum, tăierea comunicațiilor transformă relatarea și verificarea evenimentelor într-o cursă contra cronometru. Potrivit Agenției de știri pentru activiștii drepturilor omului cu sediul în SUA, bilanțul a ajuns la cel puțin 72 de morți și peste 2.300 de arestări, cifre care surprind doar o parte din ce se întâmplă la fața locului, fiind greu de confirmat integral din cauza blocajelor de comunicații.
BBC Persian a confirmat că vineri seară 70 de cadavre au fost aduse la Spitalul Poursina din Rasht, morga atingând capacitatea maximă, iar rudele fiind nevoite să preia corpurile; surse din spital au relatat că autoritățile le cereau familiilor 7 miliarde de riali pentru eliberarea trupurilor pentru înmormântare, echivalentul a aproximativ 5.222 de lire sterline sau 7.000 de dolari. Un angajat al unui spital din Teheran a descris scene foarte grave, cu atât de mulți răniți încât personalul medical nu a reușit să efectueze resuscitări cardiopulmonare pentru toți cei care aveau nevoie, observații preluate tot de BBC; astfel de relatări evidențiază presiunea enormă asupra unităților medicale concomitent cu represiunea din stradă. Tăierile de internet și telefonie au amplificat confuzia: jurnaliștii și organizațiile pentru drepturile omului se confruntă cu informații fragmentare, iar verificarea imaginilor și a numărului real al victimelor devine tot mai dificilă; pare ca și cum un oraș întreg ar fi pus pe modul silențios într-un moment în care lumea caută să afle ce se întâmplă.
Răspunsul oficial a fost unul de intensificare a represiunii: liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a indicat necesitatea reprimării, iar procurorul general Mohammad Movahedi Azad a avertizat că participanții la proteste vor fi tratați ca dușmani ai religiei, o acuzație care poate atrage pedeapsa cu moartea; televiziunea de stat a subliniat că nici cei care au sprijinit protestatarii nu vor fi cruțați de astfel de învinuiri. Declarațiile oficiale au cerut procurorilor să pregătească rechizitoriile și să acționeze rapid împotriva celor pe care îi acuză de trădare sau de favorizarea unor influențe străine, semnalând o abordare judiciară și penală severă. Pe plan extern, fostul președinte american Donald Trump și-a manifestat susținerea pentru protestatari pe rețelele sociale, iar Departamentul de Stat al SUA a emis un avertisment, subliniind că declarațiile sale trebuie tratate cu seriozitate; tensiunile dintre mesajele venite din străinătate și modul de intervenție al autorităților iraniene adaugă o dimensiune geopolitică suplimentară conflictului.
BBC Persian a confirmat sosirea a 70 de cadavre la spitalul Poursina din Rasht. Controlul comunicațiilor și utilizarea unor acuzații cu consecințe penale severe, precum cea de a fi „dușman al religiei”, indică o strategie combinată de izolare informațională și intimidare juridică, asemănătoare episodelor istorice anterioare din Iran. Reacțiile internaționale, reflectate în cifrele victimelor, ale arestărilor și în intervențiile diplomatice, scot în evidență tensiunea dintre dreptul la protest și măsurile autorităților, iar costul uman rămâne un element central al relatării.
Ce considerați că ar trebui să urmărească prioritar comunitatea internațională în aceste zile?
Fii primul care comentează