Despre cine, ce și unde: Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, explică la București stadiul unei legi contestate la Curtea Constituțională și pașii care urmează, în timp ce coaliția de guvernare încă nu are o poziție definitorie privind forma finală a actului normativ.
Cauza actuală are origini în tensiunile obișnuite dintre puterile statului: o lege votată de Parlament a ajuns la CCR, iar magistrații au constatat existența unor probleme procedurale, nu neapărat de fond. Dogioiu afirmă că nu deține informații suplimentare despre conținutul viitor al legii sau despre varianta în care ar putea fi adoptată, deoarece aceste decizii nu au fost luate în cadrul coaliției. Practic, se așteaptă motivarea Curții Constituționale pentru a înțelege exact raționamentul judecătorilor și, pe baza acelei motivări, pentru a stabili pașii următori. Nu e o poziție spectaculoasă, ci una pragmatică: legea poate fi reclasificată sau republicată în funcție de ce va scrie în motivare și de exigențele procedurale impuse de CCR.
Dogioiu a fost întrebată și despre declarațiile președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care sugerase că guvernul ar trebui să plece dacă legea va fi din nou declarată neconstituțională. Ea a evitat să comenteze direct acea afirmație. În schimb, a subliniat un aspect tehnic esențial: decizia Curții nu a vizat fondul, ci procedura. A explicat că patru judecători au considerat procedura îndeplinită, iar cinci au considerat contrariul. De aici rezultă necesitatea lecturii motivării și a opiniilor separate, pentru a înțelege argumentele care au stat la baza votului. Această nuanță este importantă: o respingere pe procedură înseamnă că se pot corecta formalitățile, nu neapărat că e nevoie de reproiectarea întregului conținut legislativ.
Întrebată dacă Ilie Bolojan i-ar fi spus dacă va demisiona în cazul în care legea ar fi din nou respinsă, Dogioiu a răspuns simplu: nu. Rămâne astfel deschisă întrebarea legată de responsabilitățile politice din coaliție și de modul în care liderii își asumă consecințele unei legislații contestate. În esență, în acest moment discuțiile sunt axate mai mult pe pași procedurali și pe citirea motivării CCR decât pe schimbări majore de orientare politică.
Motivarea Curții Constituționale, opiniile separate ale judecătorilor și reacțiile liderilor din coaliție vor stabili cât de complicat va fi parcursul pentru această lege. Dacă, conform deciziei, s-a greșit doar la procedură, urmează verificări, refaceri de pași parlamentari și posibilă readoptare care să respecte rigorile constituționale. Dacă ar fi fost o problemă de fond, discuția ar fi luat direcții legislative mult mai complexe. În plus, comentariile publice ale liderilor politici, precum cea a lui Grindeanu, adaugă presiune mediatică, dar nu influențează direct interpretarea juridică, care se face pe baza motivării CCR și a normelor procedurale.
Motivarea Curții va conține detalii precise despre aspectele procedurale contestate și despre argumentele divergente ale magistraților; pe baza ei, Guvernul și coaliția vor stabili pașii concreți, fie corectarea procedurii, fie demararea unui parcurs legislativ mai amplu. În această ecuație intră și riscul politic: declarațiile publice ale unor lideri pot intensifica tensiunile interne, dar decizia finală rămâne tehnică și formală. Un exemplu din declarațiile citate: patru judecători au considerat procedura îndeplinită, cinci nu, ceea ce arată de ce este necesară motivarea, nu doar verdictul sumar.
Motivarea CCR, opiniile separate și pozițiile liderilor politici vor lămuri situația în zilele următoare. Următorii pași depind în mare parte de conținutul motivării și de cât de mult vor insista partidele pe soluții rapide versus revizuiri amănunțite. Cum crezi că ar trebui gestionată o situație în care o lege e respinsă pe procedură, nu pe fond?
Fii primul care comentează