Povestea aurului a revenit în atenţie: investitorii cumpără metalul galben, în timp ce dolarul pierde teren, pe fondul aşteptărilor unei reduceri a dobânzii în SUA şi al îngrijorărilor legate de independenţa Rezervei Federale. Mediul politic şi economic din Washington, împreună cu mişcările pieţelor financiare, au readus aurul în postura de plasament preferat pentru cei în căutare de stabilitate.
Creşterea preţului nu e întâmplătoare. Pieţele mizează pe o reducere a ratei cu 0, 25 puncte procentuale la şedinţa Fed din 16-17 septembrie, pe fondul semnalelor că economia americană dă semne de slăbiciune. În acelaşi timp, disputa politică legată de guvernatoarea Rezervei Federale, Lisa Cook, pe care preşedintele Donald Trump şi-ar dori să o demită, pune sub semnul întrebării autonomia instituţiei. În acest context, randamentele obligaţiunilor şi cursul dolarului au scăzut, iar investitorii, dorind să-şi protejeze capitalul, s-au orientat către aur.
Efectul a fost rapid: preţul aurului a urcat la 3.501, 59 dolari pe uncie (31, 1 grame), depăşind precedentul maxim de 3.500, 10 dolari înregistrat în aprilie, acel vârf fiind în mare parte determinat de incertitudini privind politica comercială a SUA. Când dobânzile scad, puterea de cumpărare a unei monede de referinţă se erodează în termeni reali, iar activele considerate refugiu devin mai atractive; aurul rămâne una dintre primele opţiuni, deoarece nu generează dobândă, dar păstrează un statut de valoare tangibilă.
Pe lângă ciclul monetar şi tensiunile politice privitoare la conducerea Fed, investitorii iau în calcul şi alte riscuri geopolitice şi macroeconomice care pot spori cererea pentru metale preţioase. Reacţia pieţelor este, în esenţă, o combinaţie între aşteptările privind politica monetară şi lipsa de încredere în stabilitatea instituţiilor, factori care modelează atât fluxurile de capital, cât şi structura portofoliilor.
Dincolo de cifrele curente, fenomenul oglindeşte teme mai largi ale etapei economice actuale: echilibrul fragil între deciziile politice şi cele tehnice, impactul lor asupra valutelor şi pieţelor de active, şi rolul activelor reale în strategiile de protecţie. Rămâne de văzut dacă orientarea spre aur se va menţine pe termen mediu, în funcţie de deciziile Fed şi evoluţia scenei politice americane, dar şi cum vor reacţiona pieţele la eventuale semnale care să readucă dolarul pe poziţii mai puternice.
Tu ce crezi: rămân investiţiile în aur o protecţie rezonabilă pentru următoarele luni sau sunt doar o reacţie temporară la turbulenţele politice şi la aşteptările de politică monetară?
daaar, eu zic că aurul e ok pt acum, dar nu e panaceu. scade dobânda = aurul urcă, logic, dar dacă fed se ține tare sau economia surprinde pozitiv, dolarul poate reveni rapid. eu aș pune o parte mică din portofoliu in aur fizic sau etf-uri, nu tot banii; chestii ca tensiunile politice sau riscurile geopolitice pot întreține cererea, dar pe termen mediu contează si inflația reală și ce fac băncile centrale. deci protecție rezonabilă, dar nu te arunca doar pe aur, diversifică. vezi să ai lichiditate și niște active care să producă venit, altfel e doar sentiment.