Investigație în România privind validarea diplomelor de la Universitatea Nicolae Testemițanu și suspiciuni de fraude posibile

Din București vine o relatare despre medici, acte și un sistem de verificare care pare să aibă lacune. Ancheta privește medici care au solicitat recunoașterea calificărilor obținute la Universitatea de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău, dar care, susțin procurorii, nu ar fi efectuat efectiv stagiile de rezidențiat cerute. Pe scurt: există indicii că unii ar fi lucrat în România cu contracte cu normă întreagă în timp ce, teoretic, ar fi trebuit să fie prezenți la bazele clinice din R. Moldova.

Anchetatorii au efectuat 14 percheziții miercuri, 5 noiembrie, iar pe listă se regăsesc persoane din Argeș, Cluj, Ilfov, Prahova, Satu Mare, Tulcea, Vrancea și București. Ministerul Sănătății a comunicat că verificările au vizat și anumite birouri ale instituției; 12 persoane sunt chemate la audieri. Dacă se constată că au practicat medicina fără a finaliza rezidențiatul, contractele lor pot fi încetate, motivul oficial fiind riscul pentru pacienți când cineva practică medicina fără pregătirea obligatorie.

Ministrul Alexandru Rogobețe a semnalat o problemă structurală: pentru formările din state membre UE există un registru electronic european care permite verificarea etapelor de pregătire și a diplomelor. Când dosarele vin din afara acestei arii, cum este cazul Republicii Moldova, nu există încă mecanisme administrative clare pentru autentificarea documentelor. El a spus că, anual, ministerul primește în special dosare de recunoaștere din R. Moldova. Prin urmare, nu e vorba doar de cazuri punctuale, ci și de un gol procedural.

Procurorii afirmă că dosarele vizate cuprind diplome de medic specialist eliberate de Universitatea Nicolae Testemițanu, care ar atesta finalizarea rezidențiatului în diverse specializări: medicină de urgență, ortodonție, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, imagistică, chirurgie dentoalveolară și parodontologie. Totuși, probele adunate arată că prezența fizică obligatorie la bazele clinice nu a avut loc, deoarece mulți dintre cei menționați erau angajați cu normă întreagă în România în acea perioadă.

Cazul face parte din operațiunea mai amplă Jupiter 4, în cadrul căreia, cu o zi înainte, au avut loc peste 200 de percheziții pe întreg teritoriul țării. Anchetele vizează o gamă largă de fapte: fraudă, fals în acte, contrafacere, evaziune fiscală, delapidare și abuz în serviciu, printre altele. Problema recunoașterii calificărilor ridică întrebări despre modul de gestionare a dosarelor de echivalare și despre necesitatea unei verificări mai riguroase, mai ales când documentele provin din afara UE.

Dosarele aflate acum în lucru vor stabili dacă există acuzații penale concrete legate de falsificare de documente sau de exercitarea fără drept a profesiei. Ministrul a menționat că, în situațiile în care se confirmă nereguli, se vor lua măsuri de reziliere a contractelor de muncă. Miza este clară: protejarea pacienților și refacerea încrederii în procedurile de recunoaștere a calificărilor.

Cazul scoate în evidență și o problemă mai amplă: mobilitatea profesională între state, în special între România și R. Moldova, cere instrumente administrative mai solide. Dacă registrul european funcționează pentru documentele emise în UE, absența unui mecanism echivalent pentru țările din afara Uniunii lasă loc pentru fraude sau erori administrative. Pe de altă parte, autoritățile române susțin că urmăresc cu mai multă atenție dosarele venite din afara UE, dar recunosc că procedurile actuale nu sunt încă suficiente pentru a garanta verificarea completă a fiecărui caz.

Menționarea unor nume instituționale, precum Universitatea Nicolae Testemițanu și Ministerul Sănătății, împreună cu cifrele perchezițiilor, 14 în acest caz și peste 200 în cadrul operațiunii Jupiter 4, oferă repere clare despre amploarea investigațiilor. Acțiunile recente pot conduce la audieri pentru 12 persoane și, eventual, la încetarea unor contracte dacă se probează falsul sau exercitarea neautorizată a profesiei. Rămâne de urmărit evoluția probelor și concluziile procurorilor.

Sondajele privind încrederea în sistemul medical și dezbaterile despre echivalarea diplomelor devin astfel relevante nu doar pentru experți, ci pentru orice pacient care caută siguranța că persoana care îi oferă îngrijire are pregătirea cerută. Cum s-ar putea pune la punct un sistem de verificare care să acopere și dosarele venite din afara UE, fără a îngrădi mobilitatea medicilor?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*