Din nou, politica locală și cea națională s‑au întâlnit la Buzău: fostul prim‑ministru Marcel Ciolacu a revenit la conducerea Consiliului Județean Buzău, o funcție pe care a mai ocupat‑o, obținând aproximativ 52% din voturile exprimate la alegerile parțiale. Reamintind că în România legătura dintre instituțiile locale și carierele naționale rămâne adesea strânsă, revenirea lui Ciolacu readuce în prim‑plan importanța rețelelor politice locale pentru liderii cu experiență guvernamentală.
Pe locul al doilea s‑a situat Ștefan Avrămescu, candidatul AUR, cu circa 27% din voturi, iar Mihai Răzvan Moraru a obținut în jur de 11%, sprijinit local de o alianță de centru‑dreapta formată din PNL și USR. Ciolacu și‑a concentrat campania pe ideea parteneriatelor administrative și pe o dezvoltare echitabilă în județ, revenind în fața electoratului care l‑a susținut inițial.
După numărarea voturilor, el le-a mulțumit public locuitorilor din Buzău și partenerilor din primării și a făcut apel la colaborare între tot mai multe unități administrativ‑teritoriale pentru proiecte comune. A subliniat responsabilitatea pe care i‑o aduce votul cetățenilor și și‑a exprimat satisfacția revenirii la activitatea pentru comunitatea care l‑a susținut. Campania sa a fost marcată de critici la adresa guvernului de coaliție, deși PSD face parte din acel guvern, semnalând tensiuni între politica locală și logica guvernamentală.
Prezența la vot a fost foarte scăzută, cea mai mică dintre toate alegerile parțiale organizate duminică, 7 decembrie, la nivel național. Rata de participare în județul Buzău a fost de 24, 18%, adică 87.638 de votanți dintr‑un total de aproximativ 362.000 de alegători înscriși, aproape jumătate din participarea înregistrată la alegerile locale din 2024. Pe fondul acestor cifre, candidatul AUR Ștefan Avrămescu a criticat legitimitatea rezultatului, afirmând, citat de Agerpres, că o participare sub 90.000 de persoane nu conferă legitimitate deplină noii conduceri.
Contextul mai amplu arată că Marcel Ciolacu a fost prim‑ministru între 2023 și 2025 și și‑a prezentat demisia în mai, după primul tur al alegerilor prezidențiale în care candidatul coaliției a obținut doar locul trei și nu s‑a calificat în turul al doilea. Cariera sa rămâne una influentă în PSD, iar revenirea la nivel local scoate în evidență strategii politice care combină imaginea națională cu controlul administrației județene.
Marcel Ciolacu a obținut aproximativ 52% din voturi. Legitimitatea rezultatelor pare afectată de prezența la vot de 24, 18% și de criticile opoziției. Trecerea dintre rolurile naționale și cele locale arată cât de importante rămân parteneriatele administrative și mobilizarea electoratului. Credeți că o prezență la vot sub 25% poate submina autoritatea unui președinte de consiliu județean?
Fii primul care comentează