Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București susține colaborarea transatlantică pentru tehnologii cu dublă utilizare în domeniul apărării

De mai bine de două decenii, discuțiile privind tehnologiile cu dublă utilizare au ieșit din laboratoare și conferințe universitare și au ajuns direct pe agenda instituțiilor de securitate. Astăzi, la București, atenția s-a concentrat tocmai pe această legătură dintre inovație și responsabilitate: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București, împreună cu United States Commercial Service, a organizat pe 3 septembrie 2025 atelierul Defense Industry in the Face of Dual-Use Technologies and NATO Requirements, la care au fost prezenți reprezentanți NATO, firme din IT&C, mediul academic, industria de apărare și specialiști în securitate.

Întâlnirea a adus perspective internaționale asupra integrării tehnologiilor dual-use în sectorul apărării, punând accent pe securitate cibernetică, comunicații, inteligență artificială și cooperare spațială. Au fost expuse studii de caz și modele de colaborare transnațională menite să faciliteze alinierea la standardele NATO și practicile globale de securitate. Discuțiile au alternat analiza tehnică cu aspectele de reglementare și bune practici, evidențiind importanța interoperabilității în proiectele comune.

Adrian-Victor Vevera, director general al ICI București, a punctat necesitatea implicării României în dezvoltarea capabilităților tehnologice și întărirea parteneriatului transatlantic. El a subliniat că schimbul de expertiză în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și comunicațiile reprezintă pași esențiali pentru ca România să joace un rol activ în arhitectura de securitate a Alianței. Nu este vorba doar despre tehnologie, ci și despre adaptarea procedurilor, standardelor și culturii instituționale pentru a opera la același nivel cu partenerii NATO.

ICI București și colaboratorii și-au propus ca atelierul să devină un motor pentru un cadru durabil de dialog între instituțiile naționale, organizațiile internaționale și sectorul privat. Obiectivul declarat este susținerea dezvoltării de soluții tehnologice compatibile cu cerințele NATO și cu provocările globale de securitate. Participanții au împărtășit exemple practice de proiecte și modele de cooperare, precum inițiative comune în domeniul apărării cibernetice, protocoale de comunicare interoperabile și componente AI concepute pentru utilizări conforme cu standardele aliate.

Tema abordată, cum transformăm progresele tehnologice în capabilități utile și sigure pentru apărare, este una de durată, care solicită politici adecvate, investiții și înțelegere tehnică. României i se cere să îmbine cercetarea academică cu cerințele operaționale ale industriei și prioritățile strategice ale NATO, iar astfel de întâlniri facilitează această conexiune. Deschiderea către colaborarea transatlantică și adaptarea la standarde comune rămân elemente esențiale pentru integrarea coerentă a tehnologiilor dual-use.

Atelierul Defense Industry in the Face of Dual-Use Technologies and NATO Requirements a reflectat prioritățile actuale: AI, securitate cibernetică, comunicații și spațiu. Subiectele, organizațiile și inițiativele dezbătute la eveniment schițează pașii practici pe care România îi poate urma pentru a-și consolida contribuția în cadrul NATO: convergența tehnică, schimbul de expertiză și proiectele comune. Rămâne de văzut cum se vor concretiza aceste idei în proiecte practice în anii următori.

Consider că cooperarea transatlantică în domeniile menționate, securitate cibernetică, AI, comunicații și spațiu, este esențială pentru asigurarea interoperabilității, schimbului rapid de informații și dezvoltării de standarde comune, elemente care sporesc reziliența colectivă și permit răspunsuri eficiente la amenințările complexe.

3 Comentarii

  1. Interesantă discuția și e bine că se pun bazele, dar mai e mult până departe; ar trebui și niște exemple concrete de proiecte finanțate local, nu doar vorbe. Și da, AI-ul și ciber-securitatea cer standarde clare — cine plătește certificările astea și cum se reformează procedurile la nivel instituțional, că altfel rămân pe hârtie. Oricum, fain că se lucrează transatlantic, dar să nu uităm de dezvoltarea capacității naționale de testare și validare, altfel depindem prea mult de importuri si know-how extern, vezi să nu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*