Judecarea cazului antitrust împotriva Google s-a încheiat într-o instanță din Washington, iar decizia vizează restricțiile impuse companiei americane privind acordurile exclusive pentru servicii precum Search, Chrome, Google Assistant și Gemini. Procesul, demarat în 2020 și axat pe practicile de distribuție ale Google, aduce în prim-plan conflictul clasic între dominația tehnologică contemporană și regulile menite să păstreze concurența, o problematică care amintește de episoade istorice ale reglementării marilor industrii, de la monopolurile feroviare până la disputele corporațiilor din era internetului.
Judecătorul Amit Mehta a hotărât că Google nu va fi obligată să vândă browserul Chrome și nici nu i se va cere divizarea sistemului de operare Android, concluzionând că reclamanții au solicitat prea mult prin cererea de cesiune a acestor active. Practic, instanța a respins cel mai sever remediu propus, dar a stabilit limite clare asupra modului în care Google își poate negocia distribuția produselor. Asta înseamnă că, deși Chrome rămâne în portofoliul Google, compania trebuie să renunțe la anumite contracte exclusive care, în opinia judecătorului, i-au conferit un avantaj de scară ce a generat un decalaj de calitate între Google și concurenți.
Printre restricțiile impuse se află interdicția pentru Google de a încheia sau păstra contracte exclusive legate de distribuția Search, Chrome, Google Assistant sau aplicația Gemini. Nu va fi permisă condiționarea licențierii magazinului Play sau a unor aplicații Google de preîncărcarea ori plasarea acestora pe un dispozitiv, nici legarea plăților sau cotelor de venit de plasarea simultană a mai multor aplicații Google. De asemenea, nu vor putea exista clauze care să oblige partenerii să păstreze aceste aplicații preinstalate pe perioade mai lungi de un an sau care să împiedice distribuirea concomitentă a produselor concurente.
În schimb, instanța a renunțat la ideea interdicției totale privind plățile Google către partenerii de distribuție. Magistratul a motivat că o astfel de interdicție ar putea provoca prejudicii substanțiale partenerilor și consumatorilor, întrucât multe firme se bazează pe aceste venituri din plasare. Totuși, pentru a diminua efectul exclusivităților, Google va fi obligată să furnizeze anumite seturi de date de indexare a căutărilor și informații despre interacțiunile utilizatorilor unor concurenți calificați, nu însă date despre reclame; aceste seturi au fost restrânse intenționat pentru a include doar datele necesare remedierii situației.
Pe lângă date, instanța cere Google să ofere serviciile sale de sindicare a rezultatelor de căutare și a reclamelor text de căutare către concurenți calificați, astfel încât aceștia să poată oferi rezultate și reclame de calitate în timp ce își dezvoltă propriile tehnologii. Aceste oferte de sindicare vor funcționa în mare parte în condiții comerciale obișnuite, similare cu serviciile pe care Google le furnizează deja.
Judecătorul a respins și alte remedii cerute de reclamanți: Google nu este obligată să afișeze ferestre de alegere a browserului sau motorului de căutare, nu trebuie să partajeze date la nivel de interogare cu advertiserii și nici nu i se impune reintroducerea unei opțiuni de licitare „exact match” pentru cuvinte cheie. De asemenea, nu i se cere companiei să finanțeze o campanie națională de informare publică, nici să își modifice politica privind utilizarea conținutului editorilor, iar instanța nu a impus cerințe legate de raportarea investițiilor. Propunerile privind interdicții anti-retaliere sau anti-ocolire au fost considerate prea vagi sau nejustificate din perspectivă procedurală.
Un element semnificativ impus este însă obligația de transparență: Google trebuie să divulge public modificările substanțiale aduse mecanismelor sale de licitație pentru reclamele text, pentru a limita posibilitatea ajustărilor discrete care ar putea crește costurile pentru advertiseri. În același timp, instanța a păstrat un spațiu de protecție pentru confidențialitatea utilizatorilor, refuzând să oblige compania să furnizeze advertiserilor date detaliate la nivel de interogare.
Google a comentat decizia, afirmând că industria s-a schimbat mult odată cu apariția inteligenței artificiale, care deschide noi căi de acces la informații, și că concurența rămâne intensă. Compania și-a exprimat îngrijorarea privind impactul cerinței de a partaja anumite date asupra confidențialității utilizatorilor și a spus că analizează hotărârea, sugerând posibilitatea unor contestații parțiale. Totodată, a salutat respingerea remediilor care ar fi implicat divizarea Chrome și Android, susținând că astfel de măsuri ar fi depășit obiectul cauzei și ar fi dăunat consumatorilor și partenerilor.
Hotărârea de 230 de pagini cuprinde o gamă largă de măsuri și argumente juridice, dar esența rămâne un echilibru: instanța evită destructurări radicale ale activelor, dar impune reguli menite să reducă avantajele competitive generate de acordurile exclusive și să ofere rivalilor acces la date și servicii care să le permită o concurență mai eficientă. Decizia reflectă provocarea reglementării în era AI și a platformelor integrate: cum restrângi practicile dominante fără a produce perturbări majore în ecosistemul digital.
Rămâne de urmărit dacă argumentele Google pe tema confidențialității îi vor permite companiei să conteste obligația de a partaja anumite date sau dacă noile reguli vor modifica semnificativ modul în care sunt încheiate contractele dintre Google și producătorii de dispozitive. Sunt deosebit de relevante prevederile privind sindicarea și datele de indexare, deoarece acestea pot oferi spațiu de manevră pentru noi motoare de căutare sau aplicații care folosesc generative AI, precum Gemini, și pot influența echilibrul forțelor pe piața publicității online.
Decizia menționează explicit că Chrome și Android nu sunt supuse divizării. Obligația de a oferi acces la date de indexare și la informații despre interacțiuni către concurenți calificați, precum și cerința de transparență în mecanismele de licitație pentru reclame, rămân însă în vigoare și pot schimba negocierile comerciale dintre Google și partenerii săi, precum și modalitatea în care concurenții își dezvoltă produsele. Cum vor exploata rivalii aceste resurse, fie pentru a îmbunătăți motoarele de căutare, fie pentru a crea alternative bazate pe Gemini sau asistenți vocali, rămâne incert și va depinde de termenele și condițiile pe care instanța le va stabili pentru aceste furnizări.
Ultimele evoluții sugerează că procesul nu e neapărat încheiat definitiv: preocupările exprimate de Google privind confidențialitatea indică posibilitatea unor contestații ulterioare, iar aplicarea practică a obligațiilor de partajare a datelor va necesita norme clare pentru a proteja utilizatorii fără a eroda competiția. Decizia este un exemplu contemporan al modului în care instanțele caută soluții nu doar prin destructurarea companiilor, ci prin ajustarea mecanismelor comerciale care au generat dominația.
Concluzia instanței privind Chrome este clară: nu se impune divizarea. Obligațiile legate de partajarea anumitor date de indexare și de oferirea serviciilor de sindicare rămân însă aplicabile și pot modifica strategia actorilor de pe piață. Care credeți că va fi efectul cel mai vizibil pentru utilizatorii obișnuiți: opțiuni reale în plus sau aceleași produse, doar comercializate diferit?
Fii primul care comentează