INS: rata inflației din România urcă la 9, 85% pe fondul creșterii prețurilor la energie și al majorării TVA

România se confruntă cu o accelerare puternică a inflației: INS a raportat pentru august o rată anuală de 9, 85%, iar principalul motiv este combinarea scumpirii facturilor la energie cu majorarea TVA. De la primele teorii economice moderne până la politicile fiscale actuale, asemenea creșteri de preț pun presiune pe veniturile populației și reaprind dezbaterea despre echilibrul dintre politici sociale și disciplina bugetară.

Rata de 9, 85% din august reprezintă un salt puternic față de 7, 8% înregistrat în iulie. Cea mai mare majorare s-a înregistrat la bunurile nealimentare, care au urcat cu 10, 48% anual. Electricitatea s-a scumpit cel mai mult, înregistrând o creștere de 65, 73% față de aceeași perioadă a anului trecut, după ce plafonarea prețurilor a fost eliminată la 1 iulie. În plus, din 1 august a intrat în vigoare creșterea TVA la 21%, ceea ce a amplificat impactul asupra consumatorilor. Nu surprinde faptul că facturile au ieșit din tiparele obișnuite; surpriza constă în viteza cu care s-a reflectat acest lucru în statistici.

Prețurile alimentelor au urcat și ele, cu 8, 92% anual. Creșterea a fost condusă de fructele proaspete, care s-au scumpit cu 41, 7%, urmate de conservele din fructe (+27%) și de cafea și cacao (+19%). Produsele de bază precum pâinea, uleiul comestibil, laptele și ouăle au înregistrat, de asemenea, majorări semnificative. Băuturile alcoolice au avut creșteri: berea cu 7, 6% și vinul cu 7, 1%. Pe scurt, pentru cei care încă întocmesc liste de cumpărături nostalgice în raport cu prețurile vechi, realitatea de azi este mai puțin nostagică.

Serviciile au crescut în medie cu 9, 85% pe an. Printre cele mai accentuate majorări se numără serviciile cosmetice și de igienă personală (+19, 3%), transportul feroviar (+18, 6%) și reparațiile auto, aproape +14%. Chiria a urcat cu 10, 5%, mesele în restaurante cu 12, 3%, iar serviciile medicale cu 13, 3%. Creșterile din sectorul serviciilor arată că inflația nu se reduce doar la combustibil sau alimente; se resimte în viața cotidiană, de la tunsori la vizitele la medic.

Alte bunuri nealimentare care s-au scumpit includ energia termică (+13, 6%), detergenții (+8, 4%), tutunul (+8, 7%) și medicamentele (+5, 2%). Totuși, nu toate prețurile au urcat: zahărul a scăzut cu 2, 6%, cartofii cu 9, 4%, transportul aerian s-a ieftinit cu 7, 3%, iar serviciile de telecomunicații au coborât cu 2%. Aceste scăderi sunt mici reprize de ușurare într-un context dominat de majorări.

Banca Națională a României a revizuit deja în creștere previziunile pentru inflație. Guvernatorul Mugur Isărescu avertizase în august că inflația ar putea depăși 9% în acest an și ar putea atinge un vârf în jurul valorii de 9, 6% în septembrie, urmând apoi o corecție treptată pe măsură ce șocurile se disipă. Observând cifra de aproape 9, 9% din august, constatăm că evoluția a depășit proiecțiile anterioare de 8, 8% pentru sfârșitul anului.

Aceste date reamintesc legătura directă între deciziile guvernamentale, precum eliminarea unor scheme de protecție a prețurilor sau modificarea TVA, și viața de zi cu zi a consumatorilor. Majorarea amplă a facturilor la energie, combinată cu o taxare mai ridicată, a intensificat efectele deja existente în lanțul de prețuri. Datele despre alimente și servicii arată cât de complex poate fi impactul: nu este vorba doar despre o singură factură mai mare, ci despre o succesiune de ajustări care afectează chirii, transport, sănătate și chiar îngrijirea personală.

INS oferă prima imagine cantitativă pentru august; rămâne de urmărit cum vor evolua indicatorii în lunile următoare și ce măsuri vor lua autoritățile pentru a tempera presiunile inflaționiste. Ce părere aveți: ce măsură ar produce cel mai rapid efect pentru reducerea presiunii asupra bugetelor familiilor, intervenții pe piața energiei, politici fiscale sau alte instrumente?