România a consemnat în al doilea trimestru din 2025 o majorare a costului orar al muncii, corectat pentru numărul de zile lucrătoare, înregistrând un avans de 10, 34% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică.
Creșterea costului orar al muncii nu este o surpriză totală: de zeci de ani economia românească trece prin faze în care salariile, taxele și productivitatea se ajustează în ritmuri diferite. După tranziția postcomunistă, aderarea la UE și schimbările recente, tot mai mulți factori determină suma efectiv plătită de angajator pentru o oră de muncă. Datele INS arată acum un avans anual de peste zece procente, includ atât salariile brute, cât și contribuțiile angajatorilor și alte cheltuieli legate de muncă, după ajustarea pentru numărul real de zile lucrătoare din interval.
Această creștere reflectă, pe de o parte, tendința generală de majorare a salariilor și, pe de altă parte, modificări în structura ocupării și în compoziția activităților economice. Creșterea costurilor orare poate deriva din majorări salariale, din modificări legislative ale contribuțiilor sau din schimbări în ponderea sectoarelor cu salarii mai mari, de exemplu, migrarea spre servicii bine plătite sau către activități industriale cu cerințe ridicate. Pentru angajatori, o creștere de 10, 34% poate impune ajustări ale bugetelor de personal, renegocieri cu furnizorii sau recalcularea prețurilor. Pentru angajați, ritmul de creștere al costurilor poate însemna venituri nete mai mari, dar și presiuni inflaționiste ori modificări ale pieței muncii pe termen lung.
INS a publicat aceste date miercuri, 3 septembrie 2025, reîntorcându-se la o temă economică deja cunoscută: salarii în creștere, însoțite de provocări pentru competitivitatea firmelor. Fără detalii adiționale din aceeași publicație, rămâne de analizat repartizarea acestei creșteri pe sectoare, în ce măsură a fost influențată de schimbări legislative și dacă productivitatea pe oră a urmat același ritm. Contextul european este de asemenea important: față de media UE, România pornește de la nivele salariale mai reduse, dar ritmurile de creștere pot diminua avantajele competitive în anumite industrii.
Datele precum 10, 34% devin relevante pentru planificarea bugetară a companiilor, pentru negocierile colective și pentru deciziile de politică publică referitoare la forța de muncă. Este esențial să urmărim evoluția productivității și a prețurilor pe termen scurt, pentru a înțelege dacă majorarea costului orar suportat de angajatori se traduce în creșteri salariale reale sau doar reflectă schimbări administrative și fiscale.
Prin publicarea acestei valori pentru trimestrul al doilea din 2025, INS oferă un reper util pentru antreprenori, analiști financiari și decidenți. Indicatorul va influența dezbaterile despre competitivitate, prioritățile investițiilor și modalitățile de negociere a salariilor în lunile următoare. Impactul practic al acestor 10, 34% asupra firmelor din sectoarele manufacturier și servicii rămâne de observat, la fel cum va fi de urmărit dacă tendința continuă și în trimestrul trei.
Trimestrul al doilea 2025: un avans de 10, 34% al costului orar ajustat pe zile lucrătoare, comunicat de INS pe 3 septembrie 2025. Ce implicații are asta pentru salarii, companii și competitivitate în perioada următoare, și cum vor evolua, în paralel, productivitatea și prețurile? Cum credeți că va afecta sectorul vostru de activitate?
daaa, cresc salariile, dar preturile tot sus; parca nu ajuta prea mult.
deci 10%? pai noi tot muncim, statu ia, bossii zic ms, dar nu vedem.
ok, da pare mult, o să crească prețurile sigur