Inițiativa Oana Țoiu: limitarea și blocarea salariilor conducerilor firmelor cu restanțe la buget

Hotărârile adoptate în adunările generale sau în consiliile de administrație devin obligatorii pentru membrii consiliilor de administrație executivi și neexecutivi, membrii consiliilor de supraveghere, directorii și membrii directoratului. Practic, se stabilește un cadru prin care politica de salarizare a conducerii unei companii în care statul are rol determinant este corelată cu starea financiară a entității. Pentru ca inițiativa să își producă efectele, proiectul trebuie încă aprobat de Camera Deputaților și promulgat de președintele României.
Inițiatoarea explică că, atunci când apar datorii, cheltuielile care împovărează întreprinderea trebuie limitate, deoarece remunerațiile conducerii pot rămâne disproporționat de mari în raport cu performanța firmei. Astfel, măsura urmărește să potrivească responsabilitatea managerială cu situația financiară reală a entității. În plus, proiectul prevede că liderii autorităților publice centrale și locale, unde statul sau unitățile administrativ-teritoriale dețin participații semnificative, sunt obligați să împuternicească reprezentanții legali ai acestor instituții în adunările generale ale acționarilor sau în consiliile de administrație, pentru a asigura aplicarea deciziilor. Asta înseamnă că hotărârile privind înghețarea sau menținerea remunerațiilor nu vor depinde doar de voie managersă, ci vor trebui susținute și de reprezentanții statului în forurile decizionale.
Proiectul Oanei Țoiu aduce în discuție echilibrul între remunerația adecvată a conducerii și responsabilitatea față de resursele publice. Exemple din text: plafonul actual de circa 22.700 lei/lună, interdicția de majorare a remunerațiilor pentru companiile cu datorii la buget și obligația reprezentanților publici de a susține aceste măsuri în adunările acționarilor. Aceste prevederi pot afecta direct bugetele companiilor de stat și deciziile din consiliile de administrație. Crezi că această regulă va conduce la responsabilizarea reală a conducerilor sau doar la mutarea discuțiilor către calculele bugetare?
În prezent, legea permite ca indemnizațiile fixe ale membrilor consiliilor de administrație (executive sau neexecutive), ale consiliilor de supraveghere, ale directorilor sau ale membrilor directoratului să atingă un plafon de până la trei ori media câștigului salarial mediu brut pe ultimele 12 luni, adică aproximativ 22.700 lei pe lună, echivalentul a peste 4.500 euro. Proiectul semnat de Oana Țoiu păstrează ideea unui prag maxim, dar introduce o restricție importantă: dacă operatorii economici au datorii restante față de bugetul general consolidat la sfârșitul anului precedent, atunci în bugetul pentru anul următor, sau la rectificarea celui curent, nu se pot prevedea majorări ale acestor remunerații fixe față de nivelul anterior aprobat. Pe românește, dacă firma are restanțe la stat, nu se mai aprobă creșteri de salarii pentru conducere.
O inițiativă legislativă propusă de Oana Țoiu, înainte de numirea ei ca ministru al Afacerilor Externe, se referă la modul de stabilire și de majorare a remunerațiilor conducerilor la operatorii economici la care statul sau autoritățile locale sunt acționari. Măsura apare într-un context în care, de peste un deceniu, legislativul încearcă să împace necesitatea responsabilității financiare a companiilor publice cu drepturile salariale ale managerilor, iar discuțiile despre limite ale indemnizațiilor reapar frecvent în spațiul public când apar restanțe la buget.