Diplomația europeană a creat surpriză la Geneva: liderii de pe continent au propus ca președintele rus Vladimir Putin să revină în G8, ca parte a unui pachet de pace menit să pună capăt războiului din Ucraina. Propunerea apare într-un moment în care amintirea excluderii Rusiei din 2017, după anexarea Crimeei, rămâne vie, iar negocierile internaționale caută un echilibru între sancțiuni, securitate și reintegrare. Istoria relațiilor dintre Rusia și Occident, de la criza Crimeei la tensiunile actuale, se intersectează astfel cu o tentativă de reset diplomatic care presupune concesii greu de imaginat până mai ieri.
Oferta, făcută publică în timpul discuțiilor de duminică de la Geneva, marchează o ruptură față de decizia din 2017 de a exclude Moscova din formatul G8. Planul european, la care a contribuit și Marea Britanie, propune o reintegrare graduală a Rusiei în economia mondială, precum și alte concesii negociate ca răspuns la un proiect de acord american-rus apărut săptămâna trecută. Inițiativa reflectă efortul Europei de a crea un cadru larg de pace, nu doar o soluție punctuală, ceea ce explică complexitatea compromisurilor discutate la masa negocierilor.
Reacțiile din Statele Unite au fost divergente. Senatorul Marco Rubio a salutat parțial ideea reintegrării economice, în timp ce președintele Donald Trump a criticat ceea ce a perceput ca o lipsă de recunoștință din partea Ucrainei pentru sprijinul militar american. Răspunsul Ucrainei, articulat de președintele Volodimir Zelenski, a reconfirmat aprecierea pentru asistența militară primită din SUA și a subliniat dependența Kievului de suport extern pentru a-și menține capacitatea de apărare.
Pe dimensiunea militară, contrapropunerea europeană conține o recomandare clară: plafonarea efectivelor armate ucrainene la 800.000 de militari. Acest nivel se situează între propunerea de 600.000 susținută de Trump și solicitările Kremlinului pentru o forță mult mai redusă. Alegerea cifrei ilustrează tentația compromisului: destul de restrictivă pentru a calma anumite temeri geopolitice, dar suficientă pentru a păstra o capacitate defensivă relevantă pentru Ucraina. Discuțiile despre mărimea armatei au devenit un simbol al negocierilor mai largi privind echilibrul de putere în regiune.
Pe plan politic, propunerea a întâmpinat o opoziție fermă. Patruzeci și șapte de parlamentari din mai multe state europene i-au scris lui Donald Trump, avertizând că acceptarea cererilor Moscovei ar fi condamnabilă din punct de vedere moral și periculoasă pentru stabilitatea globală. Semnatarii au subliniat că orice conciliere cu Moscova, făcută în dauna principiilor dreptului internațional, ar putea slăbi protecția țărilor democratice și ar transmite un semnal favorabil regimurilor autoritare care urmăresc cu atenție evoluțiile conflictului.
Plafonul propus de 800.000 de militari este un exemplu elocvent al compromisurilor aflate în discuție. Negocierile confruntă interese de securitate, presiuni politice interne și dorința de normalizare economică, iar persoanele implicate, Putin, Trump, Zelenski, Marco Rubio, arată cât de interconectate sunt aceste decizii. Ce efect va avea o eventuală reintegrare a Rusiei în G8 asupra dreptului internațional și asupra securității Ucrainei rămâne miza principală a etapelor următoare de negociere.
Care este opinia ta despre propunerea de reintegrare a Rusiei în G8 ca parte a unui acord de pace negociat la Geneva?
Fii primul care comentează