Ministrul Daniel David anunță schimbări la numărul minim și maxim de elevi pe clasă în România, ca parte a măsurilor din Legea fiscal-bugetară nr. 141/2025, care au loc după reorganizarea a 507 unități de învățământ și majorarea normeIor didactice cu două ore pe săptămână. Modificările vizează, în esență, ajustarea reperelor pentru câți copii pot fi într-o clasă, cu scopul de a respecta raționalitatea și repere internaționale sau practice naționale recente.
Datele și studiile pe care le invocă ministerul arată un efect moderat al mărimii claselor asupra performanței școlare. Unele cercetări arată că schimbările în mărimea claselor încep să conteze mai mult pentru rezultate când se ajunge la aproximativ 15 elevi; dincolo de acest prag, contează mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare, presupunând că nu sunt stabilite limite neobișnuite. Deciziile privind efectivele rămân legate și de resursele financiare disponibile.
În practica națională recentă au existat excepții: limitele minime pot fi reduse cu 2 elevi, iar cele maxime pot fi modificate fie nelimitat cu acord ministerial, fie cu creșteri de până la 4 elevi cu acordul inspectoratului școlar județean. Ministerul subliniază că nu va încuraja creșterile la maximum și că rămâne în vigoare posibilitatea reducerii numerelor la clase în funcție de elevii cu cerințe educaționale speciale.
Majoritatea claselor din România care se încadrau în vechile limite se vor încadra și în noile praguri, astfel încât schimbările vor afecta în principal clasele cu efective foarte mici. Practic, modificarea se resimte mai ales în clasele cu 8 sau 9 elevi, care reprezintă circa 0, 5% din totalul claselor de învățământ primar și gimnazial în anul școlar 2024-2025. La liceu există și acolo unele cazuri afectate, dar în proporție mai mică. La nivel național, pentru clasa a VIII-a în 2024-2025 au funcționat mai multe clase cu efective foarte reduse: 12 clase cu un singur elev, 26 cu doi elevi, 52 cu trei elevi, 64 cu patru, 84 cu cinci, 92 cu șase și 107 cu șapte elevi; acest model urmează să fie reorganizat în continuare.
Ministerul estimează că noile măsuri ar putea crește ușor ponderea învățământului simultan (la primar și gimnazial), de la aproximativ 6% în prezent la 7, 5%. Această pondere rămâne în limite comparabile cu practici din alte țări europene; învățământul simultan există, de pildă, în Franța și Irlanda, uneori la procente mai mari decât în România. Totuși, pentru ca învățământul simultan să fie eficient sunt necesare competențe specifice de predare, iar Ministerul Educației și Cercetării are în vedere formarea și metodologia adecvată.
Strategia ministerului rămâne flexibilă: pe de o parte se dorește reducerea învățământului simultan prin relocarea elevilor către școli unde pot avea acces la o organizare standard, după modelul unor practici precum cele din Finlanda; pe de altă parte, unde este necesar, învățământul simultan poate continua, dar aplicând metodologii adecvate și decizii luate în funcție de interesele comunității locale și evaluarea inspectoratelor școlare, similar unor abordări din Franța și Irlanda.
Ministerul va publica rezultatele finale pentru anul școlar 2025-2026 când acestea vor fi disponibile în formă definitivă. Totodată, mulțumește profesorilor pentru implicarea în pregătirea anului școlar, în condițiile dificile generate de criza fiscal-bugetară.
Ce părere ai despre ajustarea numerelor de elevi pe clasă și efectele posibile asupra calității învățământului în comunitatea ta?
Fii primul care comentează