Produsele realizate în unitățile de producție românești încep să dea semne de revenire: ultimul raport al INS arată creșteri ale producției industriale între mai și iulie, iar unele sectoare chiar accelerează. Istoric, industria românească a parcurs cicluri de expansiune și stagnare, de la reconversia post-1989 la integrarea în lanțurile europene; acum datele indică prezența unei reveniri, dar una fragilă.
Datele Institutului Național de Statistică arată că, pe intervalul mai–iulie, producția industrială totală a crescut cu 4, 0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Privind perioada anuală, dinamica medie rămâne totuși moderată, la +2, 9% pe an, ceea ce sugerează că redresarea nu este încă solidă. Această imagine corespunde evoluției indicelui PMI pentru România, care a urcat treptat de la finele anului trecut și în august s-a apropiat de pragul de 50 de puncte, semnul unei activități echilibrate în sectorul manufacturier.
Luna iulie, analizată separat, a adus o creștere anuală de 2, 6% pentru producția industrială totală și de 3, 4% pentru sectorul manufacturier de bază. A fost a treia lună consecutivă cu ritmuri anuale pozitive, un semnal încurajator pentru firmele care caută predictibilitate. Pe cele trei luni luate în calcul, avansul mediu a fost de 4, 0% la nivelul întregii industrii și de 4, 5% în manufactură.
Dintre ramuri, industria alimentară, cu o pondere importantă în sectorul de prelucrare, a raportat un avans de 5, 0% pe cele trei luni, iar cele mai dinamice subramuri au fost fabricarea echipamentelor de transport (excluzând echipamentele pentru transport rutier), cu o creștere combinată de 30% pe trei luni, industria farmaceutică cu +21% și producția de echipamente electronice și optice cu +18%. Aceste salturi indică atât cerere internă, cât și exporturi orientate către nișe cu valoare adăugată mai mare.
Privind evoluția pe ultimele 12 luni, producția industrială totală a înregistrat o creștere medie anuală de 2, 9%, iar manufactura de bază a urcat cu 3, 7% pe an. În topul creșterilor anuale se remarcă industria farmaceutică, cu un avans impresionant de 38% p.a., urmată de producția de mijloace de transport rutier, inclusiv autovehicule, cu +15% p.a., fabricarea de mașini și utilaje cu +14% p.a. și industria cauciucului și a plasticului cu +11% p.a. În schimb, industria alimentară, care a avut rezultate bune pe trimestru, afișează pe termen de 12 luni o tendință negativă, cu -6% pe an, aspect care necesită monitorizare pentru a înțelege variațiile sezoniere sau presiunile la nivelul cererii.
Per ansamblu, datele transmit un mesaj mixt: există segmente clare de creștere, farmaceutic, echipamente electronice, transport, dar trendul anual rămâne fragil și dependent de factori externi și interni. Semnele de îmbunătățire sunt reale, însă consolidarea lor va necesita stabilitate economică și politici care să susțină cererea și investițiile în industriile cu valoare adăugată.
Raportul INS și valorile menționate (4, 0% pe trei luni, 2, 9% pe 12 luni, +38% p.a. la farmaceutic, +30% pe trei luni la echipamente de transport etc.) arată unde se concentrează dinamica industrială în România. Observăm o tranziție spre sectoare mai tehnologice și cu potențial exportator, în timp ce ramuri tradiționale, precum anumite segmente din industria alimentară, se confruntă cu presiuni. Următoarele trimestre vor arăta dacă aceste creșteri se transformă în tendințe durabile sau rămân oscilații pe un fundal economic încă instabil. Care dintre aceste evoluții crezi că va influența cel mai mult economia locală în următorul an?
Fii primul care comentează