Sectorul apărării din Rusia, care în anii recenți de conflict a fost principalul motor al economiei, pare să dea primele semne de oboseală: datele recente de la Rosstat indică o stagnare a activității companiilor legate de armată și o încetinire generală a producției industriale în septembrie. Istoric vorbind, producția militară a înregistrat salturi majore după 2022, dar în prezent aceste cifre ridică semne de întrebare privind o creștere sustenabilă pe termen lung.
Industria grea conectată la apărare a înregistrat creșteri notabile în 2023 și 2024: categoria „produse metalice fabricate” a urcat cu 26, 4% în 2023 și cu 31, 6% în 2024. Cu toate acestea, după un avans de peste 20% în august, aceasta s-a contractat cu 1, 6% în septembrie. Similar, producția de „alte echipamente de transport”, care include tancuri și vehicule blindate, crescuse puternic până în august, peste 60%, dar în septembrie ritmul a scăzut la doar 6% creștere anuală. Pentru un sector care a susținut într-o măsură semnificativă dinamica economică, aceste variații sunt evidente și greu de neglijat.
Analiștii ruși au calificat aceste date drept surprinzătoare. Firma de consultanță MMI a menționat că evoluțiile din septembrie au tras în jos indicele general de producție, iar PSB Bank a remarcat că ritmul de creștere din septembrie a fost cel mai redus înregistrat de la începutul anului 2023. Datele arată că producția industrială, care reprezintă peste 30% din PIB-ul Rusiei, aproape că a încetat să mai crească. Spre comparație, producția totală a crescut cu doar 0, 3% în septembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent, în contrast cu un avans de 5, 6% în anul anterior.
Imaginea este și mai fragmentată: 18 din 24 de subsectoare manufacturiere, care cumulat acoperă aproape 80% din producția industrială a țării, erau în recesiune, potrivit Institutului de Prognoză Economică al Academiei Ruse de Științe. Asta înseamnă că nu este vorba doar despre un sector izolat, ci despre o mișcare amplă în economie care afectează lanțurile de producție, forța de muncă și comenzile.
Având în vedere aceste semnale, Banca Centrală a Rusiei a hotărât să reducă din nou rata de referință, de la 17% la 16, 5%. Aceasta a fost a patra scădere consecutivă începând din iunie, după ce rata a ajuns la 21% la începutul războiului. Banca estimează că în 2026 dobânzile vor fi în medie între 13% și 15%, o prognoză revizuită în sus față de estimarea anterioară de 12%–13%, tocmai pentru a face față inflației ridicate și problemelor legate de deficitul de forță de muncă. Scăderea ratelor este un instrument tradițional pentru stimularea cererii interne, dar eficiența sa depinde și de încrederea investitorilor și de capacitatea industriei de a răspunde rapid la noile comenzi.
Contextul istoric rămâne relevant: încă din 2014, iar mai puternic după 2022, economia Rusiei a fost remodelată în jurul unui complex militar-industrial care a beneficiat de resurse și priorități în politici. Creșterile viguroase din anii precedenți au reflectat o mobilizare intensă a capacităților industriale. Acum, faptul că aceste creșteri par să se plafoneze sau chiar să scadă pune sub semnul întrebării sustenabilitatea unui model economic atât de concentrat pe producția de echipamente militare, mai ales când alte subsectoare manufacturiere intră în contracție.
Această modificare a ritmului economic contează nu doar pentru Rusia, ci și pentru piețele regionale care interacționează cu ea: variațiile producției industriale și politicile monetare influențează comerțul, cursurile valutare și stabilitatea macroeconomică. În plus, presiunea asupra pieței muncii și necesitatea combaterii inflației alcătuiesc un tablou complex pe care autoritățile trebuie să-l gestioneze cu atenție.
Banca Centrală a adoptat deja o politică de relaxare monetară, dar prognozele revizuite arată că lupta cu inflația și deficitul de forță de muncă rămân priorități. În mod pragmatic, măsurile financiare trebuie însoțite de reforme care să stimuleze diversificarea industrială și să reducă dependența de comenzile militare dacă se urmărește o revenire durabilă a creșterii.
Încetinirea accelerației producției în segmente precum „produse metalice fabricate” și echipamente de transport ridică semne de întrebare asupra capacității complexului militar-industrial de a menține ritmul de expansiune din ultimii ani. Datele privind cele 18 subsectoare în recesiune trimit un semnal clar că problemele sunt răspândite, nu izolate. Majorarea ratei medii anticipate pentru 2026 evidențiază că autoritățile se confruntă cu un echilibru dificil între stimularea economiei și controlul inflației. Ce părere ai: crezi că reducerea ratelor va reuși să reactiveze producția industrială sau sunt necesare intervenții mai profunde pentru a diversifica economia?
Fii primul care comentează