Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie contestă la CCR proiectul de revizuire a pensiilor magistraţilor

Magistrații Înaltei Curți atrag atenția Curții Constituționale asupra proiectului de modificare a pensiilor, iar disputa se desfășoară la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar din România. Amintind episoade din istoria recentă în care echilibrul între puteri a fost pus în discuție publică, este evident că această problemă reaprinde tensiuni între magistraturile independente și executivul care inițiază schimbările.

Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituțională privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Decizia a fost adoptată de toți cei 86 de judecători prezenți la ședința Secțiilor Unite din 4 septembrie. Instanța supremă a transmis în mod oficial sesizarea, subliniind că modificările propuse ar diminua independența justiției și statutul constituțional al magistraților. În comunicatul difuzat se arată că independența justiției reprezintă o condiție esențială a democrației și a statului de drept și că statutul judecătorului nu constituie un privilegiu, ci o garanție a funcționării democratice. Aceste poziții au fost exprimate cu tărie și în mod unit, iar sesizarea înaintată CCR are 39 de pagini. Textul integral al sesizării este public și poate fi consultat de cei interesați.

Proiectul contestat, adoptat de Guvern și trimis în Parlament prin procedura asumării răspunderii, propune ca pensia magistraților să fie cel mult 70% din salariul net încasat în ultima lună de activitate și prevede, etapizat pe o perioadă de zece ani, stabilirea vârstei de pensionare la 64 de ani. Potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, dintr-un total estimat de 215.000 de pensii de serviciu la nivel național, circa 5.000 aparțin magistraților, reprezentând aproximativ 4% din total. De asemenea, CSM indică că, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare în rândul magistraților rămâne la 52 de ani.

Reacțiile din sistemul judiciar vin și în contextul unor acțiuni anterioare: săptămâna trecută, magistrații din majoritatea instanțelor și parchetelor și-au suspendat activitatea ca formă de protest. Din partea executivului, au apărut critici la adresa celor care au oprit activitatea; ministrul Radu Marinescu a afirmat că nu există grevă în justiție, poziție care alimentează discuția publică.

Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat o intensificare a atacurilor publice la adresa magistraților. CSM a precizat că există declarații repetate din partea reprezentanților coaliției de guvernare care încearcă să facă sistemul judiciar responsabil pentru probleme economice și bugetare, precum și o campanie mediatică care, potrivit forului, critică constant justiția. Totodată, CSM contestă promovarea ideii că modificările propuse de premierul Ilie Bolojan ar urmări eliminarea privilegiilor, apreciind că un astfel de discurs neglijează argumentele sistemului judiciar și hrănește o atmosferă de ostilitate în public. Forul subliniază că intervențiile asupra statutului magistraților ar trebui să fie precedate de un dialog real și de justificări transparente, proporționale cu specificul și complexitatea activității judiciare.

Printre argumentele invocate de ÎCCJ în sesizarea adresată CCR se numără încălcarea principiilor statului de drept, a independenței justiției, a securității juridice, a legalității și a neretroactivității, precum și nerespectarea obligațiilor procedurale, cum ar fi solicitarea avizului CSM sau neîndeplinirea condițiilor în care Guvernul poate angaja răspunderea. CSM susține că propunerea executivului reflectă o atitudine de forță a puterii executive față de cea judecătorească, lucru considerat inacceptabil într-o societate democratică și chiar caracteristic regimurilor cu tendințe autoritare. Critica include și faptul că Guvernul ar fi acționat în contradicție cu principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor și cu principiul cooperării loiale.

Acest demers al ÎCCJ readuce în discuție teme majore: cum se trasează limitele puterii executive față de independența justiției, care este rolul dialogului instituțional înaintea unor schimbări legislative ce afectează profesii cu responsabilități publice și cum se asigură, în practică, echilibrul între reformele necesare și garanțiile constituționale. Documentele invocate, proiectul de lege adoptat de Guvern, sesizarea de 39 de pagini a ÎCCJ și pozițiile CSM, pot fi consultate pentru o evaluare mai detaliată a argumentelor juridice și a datelor privind pensiile.

Proiectul prevede limitarea pensiilor la 70% din salariul net și creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani în zece ani, iar CSM notează că magistrații reprezintă în jur de 5.000 din cele 215.000 de pensii de serviciu. Aceste date sunt cruciale în dezbaterea publică, deoarece pun în balanță impactul bugetar estimat și garanțiile instituționale ale independenței judiciare. Dialogul între puteri și transparența argumentelor tehnice și financiare mută discuția de la retorică către elemente concrete.

ÎCCJ a sesizat CCR, iar această decizie reprezintă un pas juridic important în controlul constituțional al reformei propuse. Rămâne de urmărit când va fi admisă sesizarea și ce argumente va reține Curtea Constituțională, în cadrul unei dezbateri care implică considerente juridice, politice și sociale. Urmările pot afecta nu doar drepturile magistraților, ci și modul în care societatea echilibrează reforma administrativă cu protecția instituțiilor fundamentale.

Proiectul are în vedere proporționalitatea pensiilor la 70% și vârsta de 64 de ani; sesizarea ÎCCJ are 39 de pagini și solicită CCR verificarea constituționalității propunerii. Ce părere ai despre alegerea Curții Constituționale ca arbiter într-o chestiune atât de sensibilă?