Problema salariului minim rămâne blocată între solicitările politice și temerile mediului de afaceri, iar dezbaterea se poartă la nivel național, cu propuneri divergente pentru 2026. Evoluția recentă a politicilor salariale din România arată alternanțe între majorări și perioade de corecții fiscale și ajustări, iar acum tensiunile dintre sindicate, partide și antreprenori reapar într-un moment în care mediul economic resimte schimbări importante.
IMM România solicită înghețarea salariului minim brut pe economie la 4.050 lei pentru 2026, bazându-se pe date din sondaje care indică presiuni semnificative asupra întreprinderilor după implementarea Pachetului 1 de reforme. Organizația afirmă că aproape 80% dintre firme au resimțit impactul creșterii TVA, conform unui chestionar realizat între 10 și 20 octombrie 2025 pe 2.290 de antreprenori, iar 55% au raportat scăderea încasărilor. În aceeași analiză, 53, 3% au observat scăderea volumului vânzărilor. Datele evidențiază și măsuri concrete deja adoptate de companii: 26, 6% dintre respondenți au redus personalul ca efect direct al măsurilor fiscale, 57, 6% se confruntă cu creșteri semnificative ale costurilor operaționale din cauza eliminării plafonării prețului la energie, iar 69% au înregistrat o scădere a cererii din cauza inflației. Pe românește: facturile au crescut, comenzile au scăzut, iar multe firme cer respiro fiscal.
Un al doilea sondaj, efectuat între 10 și 15 octombrie 2025 pe 2.017 antreprenori, arată că 63, 9% dintre ei se opun unei majorări a salariului minim de la 1 ianuarie 2026, iar 51, 3% consideră că o eventuală creștere ar fi potrivită abia de la 1 ianuarie 2027. Totodată, 54% cred că salariul minim ar trebui să rămână la nivelul din 2025, adică 4.050 lei brut. Motivele opoziției sunt clare: 53, 5% anticipează creșterea prețurilor ca efect direct, 42, 6% se tem de scăderea competitivității, iar 24, 8% se tem că investițiile vor fi oprite sau amânate. Practic, antreprenorii văd majorarea salariului minim ca o povară suplimentară pe un mediu fiscal deja tensionat.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM România, subliniază că actualul context economic nu justifică o majorare similară celor din perioadele de creștere economică. El amintește că, anterior, patronatele au susținut chiar creșteri mai consistente atunci când economia permitea, dar nu când opt din zece antreprenori sunt afectați de pachete fiscale și consumul scade. Jianu avertizează că menținerea acelorași mesaje și amânarea reformelor administrative ar putea prelungi declinul economic, ceea ce ar însemna o perioadă mai dificilă pentru firme. În plus, atrage atenția că majorările repetate ale costurilor salariale, combinate cu creșterea taxelor și impozitelor, pot eroda competitivitatea firmelor românești.
IMM România consideră că salariul minim a crescut în ultimii trei ani peste rata inflației, îmbunătățind puterea de cumpărare a salariaților în termeni reali, dar avertizează că o nouă majorare în contextul actual de instabilitate fiscală ar putea provoca concedieri, distorsiuni ale pieței prin concurență neloială și reducerea investițiilor. Organizația sugerează că legea de aplicare a salariului minim ar putea fi înghețată printr-un act normativ, făcând paralela cu alte prevederi legislative suspendate anterior. Menționează, de asemenea, că directiva europeană prevede o frecvență minimă pentru majorări, cel puțin o dată la patru ani, astfel încât o înghețare nu ar trebui, în opinia lor, să declanșeze automat proceduri de infringement, dacă este justificată de contextul economic.
Ca alternativă la majorarea salariului minim, IMM România propune reducerea fiscalității pe forța de muncă. Un procent ridicat dintre antreprenori, peste 84% în sondaj, susțin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, măsură care, susțin ei, ar mări veniturile nete ale angajaților fără a genera costuri insuportabile pentru angajatori. Reprezentanții organizației explică că impactul creșterii TVA, liberalizarea pieței de energie și majorările de accize au determinat explozia costurilor operaționale, diminuând capacitatea firmelor de a investi sau de a derula proiecte noi.
IMM România avertizează că majorarea salariului minim fără măsuri de sprijin pentru IMM-uri va transfera povara costurilor suplimentare exclusiv către antreprenori, ceea ce va alimenta creșterea prețurilor și va slăbi competitivitatea. Peste jumătate dintre respondenți estimează că majorarea s-ar reflecta imediat în prețurile pentru consumatori, iar creșterea insolvențelor și scăderea consumului sunt semnalate drept indicatori ai unui recul economic care pune presiune suplimentară pe întreprinderile mici și mijlocii.
Dezbaterea asupra salariului minim, așadar, nu se reduce doar la cifre sau la calendarul politic; reflectă tensiunea dintre protejarea veniturilor angajaților și menținerea unui mediu propice afacerilor, într-un context de schimbări fiscale recente. Exemple concrete precum majorarea TVA, eliminarea plafonării la energie și cifrele sondajelor (2.290, respectiv 2.017 respondenți) pun în evidență argumentele ambelor părți: protejarea puterii de cumpărare versus riscul de afectare a competitivității și de accelerare a insolvențelor.
România se află astfel la o răscruce: creșterile salariale din ultimii ani au sporitur puterea de cumpărare, dar noile presiuni fiscale și majorarea costurilor operaționale schimbă rapid ecuația. O abordare realistă ar fi să se evalueze simultan efectele pe termen scurt asupra salariilor și pe termen mediu asupra investițiilor și ocupării forței de muncă. Dacă autoritățile ar adopta propunerea IMM România, salariul brut ar rămâne la 4.050 lei pentru 2026, iar discuțiile s-ar concentra pe reducerea impozitării muncii, cu eventualitatea unei majorări abia din 2027. Rămâne de văzut dacă Guvernul și partidele vor opta pentru înghețare, amânare sau o soluție combinată care să includă măsuri de susținere pentru IMM-uri.
Sondajele, datele privind TVA, data 1 ianuarie 2026 și suma salariului minim de 4.050 lei sintetizează dilema centrală: cum protejezi angajații fără a compromite supraviețuirea firmelor mici. Ce soluție ți se pare mai potrivită pentru a echilibra interesele salariaților și ale antreprenorilor?
Fii primul care comentează